Semnal de alarmă pentru economia Iașului: investițiile străine încetinesc vizibil

* Iașul atrage mai degrabă companii înființate cu capital minim decât investiții consistente, capabile să genereze rapid locuri de muncă, producție sau proiecte industriale de anvergură

Dacă începutul lui 2026 părea să confirme că Iașul devine unul dintre marii poli ai investițiilor străine din România, cifrele din următoarele luni ridică un semn serios de întrebare. Județul rămâne în Top 10 național, însă ritmul înmatriculărilor de firme cu capital străin a intrat pe o pantă descendentă.

Statisticile arată clar schimbarea de tendință. În ianuarie au fost înregistrate 18 societăți cu participare străină, performanță care a plasat Iașul pe locul 5 în țară. O lună mai târziu, numărul a coborât la 14, iar în martie și aprilie s-a stabilizat la doar 12 firme.

Valoarea capitalului social subscris rămâne extrem de redusă

Practic, în numai trei luni, Iașul a pierdut o treime din ritmul de atragere a noilor investitori străini, scăderea fiind de aproape 33%. Pentru un județ care și-a construit imaginea pe dezvoltarea accelerată din ultimii ani, semnalul nu poate fi ignorat.

Și mai îngrijorător este un alt indicator. Deși continuă să apară firme noi, valoarea capitalului social subscris rămâne extrem de redusă. În ianuarie, capitalul total însuma aproximativ 2.600 de euro, în februarie aproape 2.450 de euro, în martie cobora la circa 1.670 de euro, iar în aprilie urca ușor la aproximativ 1.960 de euro.

Cu alte cuvinte, Iașul atrage mai degrabă companii înființate cu capital minim decât investiții consistente, capabile să genereze rapid locuri de muncă, producție sau proiecte industriale de anvergură. Fenomenul arată că interes există, însă investițiile mari întârzie să apară.

Există însă și o altă față a poveștii. Chiar și în aceste condiții, Iașul rămâne unul dintre cele mai puternice județe din România în ceea ce privește atractivitatea pentru capitalul străin. În acest an, județul s-a menținut constant între locurile 5 și 6 la nivel național, fiind devansat doar de centre economice consacrate precum București, Ilfov, Timiș sau Cluj.

Acest lucru confirmă faptul că ecosistemul economic ieșean continuă să fie atractiv pentru antreprenorii străini, însă ritmul de dezvoltare începe să încetinească. Iar într-o competiție economică extrem de agresivă, o simplă încetinire poate însemna pierderea unor investiții importante în favoarea altor județe.

A ajuns Iașul la limita actualului model de dezvoltare?

Mai există un detaliu care merită urmărit cu atenție. La nivel național, numărul total al firmelor cu participare străină oscilează de la o lună la alta, însă Iașul nu reușește să profite de aceste variații pentru a urca în clasament. Dimpotrivă, județul pare să intre într-o zonă de plafonare.

Practic, pare că Iașul a ajuns la limita actualului model de dezvoltare. Lipsa marilor proiecte de infrastructură, întârzierile la Autostrada A8, presiunea asupra pieței muncii, creșterea costurilor și concurența tot mai agresivă din partea altor centre regionale pot începe să influențeze deciziile investitorilor.

Statisticile din primele patru luni ale anului nu indică o prăbușire, însă transmit un avertisment clar. După entuziasmul începutului de an, motoarele investițiilor străine par să funcționeze la o turație mai redusă. Pentru un județ care aspiră să devină principalul hub economic al Moldovei, menținerea acestui trend ar putea însemna pierderea avantajului competitiv construit în ultimul deceniu.

Dacă următoarele luni nu vor aduce investiții cu valoare ridicată și proiecte economice majore, 2026 riscă să rămână anul în care Iașul a început să piardă din avântul care îl transformase într-un magnet pentru capitalul străin.

Daniel BACIU