Sfântul Pantelimon, căruia medicii i-au zidit biserică la Iași

* mâine este prăznuit Sfântul Pantelimon, ocrotitorul medicilor și al bolnavilor * la Iași, în urmă cu peste 220 de ani, doctorii și farmaciștii urbei au ridicat o biserică în amintirea tămăduitorului fără de arginți

Rugăciuni pentru sănătate, ajutor oferit bolnavilor și vechi credințe se întâlnesc în ziua Sfântului Pantelimon, pe 27 iulie. În Târgu Cucu, una dintre bisericile istorice ale Iașului amintește că medicina, credința și grija față de oamenii suferinzi au fost legate aici încă din 1805.

Medicul care nu cerea bani de la bolnavi

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon este sărbătorit în fiecare an pe 27 iulie și este cunoscut în tradiția ortodoxă drept ocrotitor al medicilor și tămăduitor al bolnavilor. Este numit „doctor fără de arginți” deoarece îi îngrijea pe cei suferinzi fără să le ceară bani. Născut în cetatea Nicomidiei, în Asia Mică, el a primit inițial numele Pantoleon și a fost pregătit pentru meseria de medic. După apropierea sa de credința creștină, și-a folosit cunoștințele pentru a-i ajuta mai ales pe săraci, împărțindu-le și o parte din averea familiei. Numele Pantelimon este explicat prin expresia „întru tot milostiv”, legată de ajutorul oferit celor bolnavi și lipsiți. A fost martirizat în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor de la începutul secolului al IV-lea.

Tradiții și rugăciuni pentru sănătate

Pentru credincioși, ziua Sfântului Pantelimon este legată în primul rând de rugăciunea pentru sănătate, participarea la Sfânta Liturghie și pomenirea rudelor ori a cunoscuților bolnavi. Ajutorarea unui om suferind, vizitarea unei persoane singure sau oferirea de alimente și medicamente celor care nu și le permit sunt gesturi asociate firesc cu modelul medicului care vindeca fără plată. În calendarul popular, sărbătoarea apare și sub numele de Pintilie Călătorul sau Sfântul Ilie cel Mic. În unele zone ale țării, data de 27 iulie era considerată un hotar simbolic între vară și toamnă. Oamenii observau că secerișul se apropia de sfârșit, apăreau primele frunze uscate, iar păsările migratoare începeau să se pregătească de plecare.

Ziua era ținută în vechime mai ales de cei care călătoreau mult, pentru a fi feriți de boli, pagube și rătăciri. În unele sate se fierbeau porumbi și dovleci, iar copiilor li se împărțeau mere. Alte credințe populare legau sărbătoarea de coacerea pepenilor și de protejarea livezilor. Acestea sunt obiceiuri consemnate de etnografi și nu trebuie confundate cu rânduielile oficiale ale Bisericii.

Biserica medicilor și farmaciștilor din Iași

Legătura Sfântului Pantelimon cu Iașul este una aparte. În cartierul Târgu Cucu, în zona cunoscută odinioară drept „Târgul făinii”, se află biserica ridicată în 1805 de breasla doctorilor, spițerilor (farmaciștii vremii) și bărbierilor. Lăcașul din piatră și cărămidă a fost construit pe locul unei bisericuțe mai vechi, ridicate în 1762 și închinate Sfântului Haralambie, invocat în trecut pentru apărarea de epidemii. Ctitorii au păstrat ambele hramuri: Sfântul Pantelimon, pe 27 iulie, și Sfântul Haralambie, pe 10 februarie.

Un detaliu valoros a fost descoperit la catapeteasmă. Sub pictura în ulei realizată spre sfârșitul secolului al XIX-lea, restauratorii au găsit chipul Sfântului Pantelimon pictat în tempera, în stil românesc vechi, datat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Biserica a trecut prin consolidări ample, după ce cutremurele și degradarea structurii au obligat închiderea temporară a lăcașului. Parohia a fost reînființată în 2007, iar în septembrie 2025 biserica a fost resfințită de Mitropolitul Teofan, odată cu binecuvântarea noii picturi interioare.

Maura ANGHEL