Spitalele pline împing Iașul spre turism medical

* cel mai mare oraș al Moldovei nu mai este doar un oraș de city-break, studii sau conferințe * a devenit un pol medical regional care atrage zeci de mii de cazuri spitalizate și tratate anual, iar efectul economic depășește strict actul medical * în timp ce durata medie oficială a șederii turistice în județ a fost de numai 1,70 zile în primele opt luni din 2025, medicina aduce în oraș un alt tip de vizitator: pacientul care vine pentru investigații sau intervenții și cheltuie bani pentru cazare, transport, hrană și servicii conexe

Iașul începe să arate tot mai puțin ca un oraș care primește doar vizitatori de weekend și tot mai mult ca un centru regional în care sănătatea aduce flux economic constant. Datele oficiale publicate de spitale pentru anul 2025 arată dimensiunea reală a fenomenului. La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon”, cel mai mare spital de urgență din Moldova, numărul cumulat de la începutul anului a ajuns la 6.247 spitalizări de zi, iar consultațiile efectuate în ambulatoriul integrat au urcat la 203.039 până la finalul lui 2025. În aceeași raportare, spitalul indică și 36.742 de expuneri/proceduri de radiologie și imagistică în cursul anului.

La Institutul Regional de Oncologie Iași, anul 2025 a însemnat 11.464 de spitalizări continue și 68.366 de spitalizări de zi, potrivit indicatorilor oficiali publicați în ianuarie 2026. Numai aceste cifre arată de ce oncologia schimbă economia orașului: pacientul oncologic nu vine o dată și pleacă, ci intră într-un traseu repetat de tratament, monitorizare, reveniri și, adesea, însoțitori care rămân și ei în Iași.

La Spitalul Clinic de Recuperare Iași, datele cumulate pentru 2025 indică 13.743 de spitalizări continue și 12.044 de spitalizări de zi. Tot aici apar și 11.948 de consultații în ambulatoriul integrat, plus 19.920 de proceduri de radiologie și imagistică. Recuperarea este, poate, cel mai clar exemplu de medicină care prelungește șederea în oraș: pacientul nu vine pentru o noapte, ci pentru un parcurs terapeutic, uneori în serii succesive, care înseamnă cazare, mese, transport și cheltuieli conexe.

Spitalele Iașului, vehicul care mută banii în economia locală

În paralel, cea mai recentă radiografie publică a sistemului sanitar ieșean arată că în județ funcționează 16 unități sanitare publice cu paturi și 30 de spitale private, iar sectorul privat însumează 857 de paturi, pe lângă cele 6.133 de paturi din sistemul public. Chiar fără a intra în numele operatorilor privați, dimensiunea acestui ecosistem spune limpede că sănătatea a devenit o infrastructură economică majoră, nu doar un serviciu public.

Aici este diferența esențială față de turismul clasic. Turistul obișnuit vine pentru un concert, un muzeu, o conferință sau o întâlnire de afaceri și pleacă repede. Pacientul vine pentru analize, operații, tratamente, controale, recuperare, imagistică, uneori și pentru a doua sau a treia opinie. El stă mai mult, revine și cheltuie în mai multe straturi ale economiei urbane. Într-un județ în care durata medie oficială a șederii turistice rămâne la 1,70 zile, medicina produce exact tipul de vizitator cu valoare economică mare: cel care prelungește consumul în oraș.

De aceea, în 2026, Iașul nu mai poate fi descris doar ca oraș universitar sau cultural. El funcționează tot mai clar ca hub medical regional, iar spitalele sale mari mută bani nu doar în sistemul sanitar, ci și în hoteluri, apartamente în regim hotelier, farmacii, transport, alimentație publică și servicii de suport. Cu alte cuvinte, pacientul a devenit unul dintre cei mai valoroși „vizitatori” ai economiei locale: vine pentru sănătate, dar lasă urme financiare în întreg orașul.

Clara DIMA