„Eroarea” de la Înalta Curte. Decizie cu impact în dosarele de evaziune fiscală

Lia Savonea. ÎCCJ

Curțile de apel și Parchetul instanței supreme au primit pe email, luni, o decizie a instanței supreme – conduse de Lia Savonea – care spune că lipsa unui raport de expertiză în dosarele de evaziune fiscală „nu atrage” anularea rechizitoriului. Aceeași decizie a fost publicată și pe portal și a generat critici în spațiul public. Ulterior, forma a fost modificată, iar Înalta Curte invocă „o eroare” de redactare.

• Legislația privind combaterea evaziunii fiscale a fost modificată anul trecut și a introdus obligativitatea efectuării unei expertize de specialitate pentru stabilirea prejudiciului în dosarele de evaziune fiscală.
• Anterior reglementărilor de anul trecut, expertiza de specialitate avea carcater facultativ, fapt ce a determinat o practică neunitară a instanțelor.

Este vorba despre o decizie a completului pentru dezlegarea unor chestiuni în drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care în luna mai a fost solicitat de Curtea de Apel București să clarifice dacă expertizele de specialitate sunt obligatorii în faza de urmărire penală.  Mai exact, Curtea de Apel a cerut instanței supreme să stabilească „dacă neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței și atrage restituirea cauzei la procuror”. Adică, dacă lipsa unui raport de expertiză poate atrage anularea echizitoriului în dosarele de evaziune fiscală.

Instanța supremă s-a pronunțat luni în acest caz, iar minuta a fost publicată pe portal în următoarea formă:

„În interpretarea art.10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 (publicată în Monitorul Oficial nr.437 din 13 mai 2024), neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate nu determină neregularitatea actului de sesizare a instanței şi restituirea cauzei la procuror”. e evaziune fiscală: „Dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar”.

În aceeași formă apărută pe portal, decizia Înaltei Curți a fost comunicată, luni, prin email, Parchetului instanței supreme și celor 16 curți de apel din țară, au precizat pentru HotNews mai multe surse din Parchetul General și din instanțe. 

Modificată în sens invers

Decizia, în forma apărută luni – care spune că lipsa expertizei nu duce la anularea rechizitoriului – a generat critici în spațiul public.

 Luni dimineață, pe portalul instanței supreme a apărut o decizie modificată diametral opus: „Neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror”.

Pe portalul ICCJ nu a apărut nicio altă precizare, așa cum se întâmplă de regulă atunci când se modifică o decizie judecătorească.

„O eroare”. Cum explică situația instanța supremă 

HotNews a solicitat ICCJ clarificări despre modificarea minutei în acest caz. 

Reprezentanții instanței supreme spun că a fost o eroare de publicare și că minuta semnată de cei trei judecători din complet nu a fost modificată.  

 „A fost o eroare la publicare de la grefă. Minuta deciziei nu a suferit modificări, este cea pe care au stabilit-o ieri, în ședința. Acum se verifică procedurile de publicare să vadă unde a fost eroarea  – la grefă sau la IT-  și să vadă și ce comunicări s-au făcut”, au spus reprezentanții Biroului de presă al ICCJ. 

Ei au precizat că forma corectă a minutei este cea publicată a doua oară pe portalul instanței. 

Ulterior, Înalta Curte a venit cu „clarificări” și printr-un comunicat de presă postat pe site:

„Diferența apărută între cele două versiuni publicate ale aceleiași hotărâri nu reflectă o schimbare a soluției pronunțate, ci este rezultatul unei erori umane de publicare, survenită în procesul de afișare a documentului.
Conținutul eronat a fost rectificat imediat ce neconcordanța a fost identificată, prin raportare la minuta semnată de judecători, singura care are valoare juridică.

Menționăm că la nivelul Înaltei Curți a fost declanșată o verificare administrativă având ca scop prevenirea unor situații similare în viitor. Această situație nu afectează valabilitatea hotărârii pronunțate și nici caracterul ei obligatoriu pentru instanțe, astfel cum rezultă din minuta legal semnată a completului de judecată”