Diana Buzoianu: "Siguranța oamenilor și protejarea ursului brun pot merge împreună"

Rezultatele celui mai amplu studiu genetic realizat vreodată asupra populației de urși bruni din România a fost prezentat astăzi la Brașov, în prezența ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Proiectul marchează o schimbare majoră în modul în care statul român va gestiona această specie, trecând de la măsuri reactive la politici bazate pe date științifice, inclusiv o zonare națională a managementului, menită să reducă riscurile pentru oameni și să protejeze biodiversitatea. 

Potrivit concluziilor studiului, populația de urși bruni din România ar fi cuprinsă, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12. 787 de exemplare, nivel confirmat prin analizarea a peste 24.000 de probe genetice colectate la nivel național. Este un demers considerat unic la scară mondială pentru această specie, atât prin amploare, cât și prin profunzimea evaluărilor. Datele arată o diversitate genetică ridicată - un indiciu important pentru sănătatea pe termen lung a speciei -, dar și vulnerabilități legate de fragmentarea habitatelor și presiunea tot mai mare asupra coridoarelor de migrațiune, aspect care afectează direct comunitățile expuse atacurilor. În acest context, ministra Mediului a subliniat că noile instrumente de management vor fi utilizate pentru un echilibru între siguranța oamenilor și protejarea speciei: "Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței", a declarat Diana Buzoianu. 

Una dintre cele mai relevante noutăți este zonarea națională a managementului populației de urs brun. Teritoriul țării a fost împărțit în patru categorii: zone esențiale pentru conservare, zone de risc cu potențial ridicat de conflicte, zone de management durabil și zone marginale. Clasificarea a fost realizată prin analiza combinată a datelor genetice, a distribuției habitatelor, a zonelor agricole, a presiunii turistice, a apelurilor la 112 și a pagubelor din istoricul accidentelor. Practic noul instrument va permite intervenții diferențiate, adaptarea realităților locale, în locul unor decizii uniforme care, adesea, au dus fie la suprasolicitarea comunităților vulnerabile, fie la lipsa de reacție în zonele unde conflictele cresc constant. Proiectul include și măsuri concrete de prevenire, nu doar de intervenție. În cadrul acestuia au fost instalate peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru gospodării, culturi agricole sau animale domestice. Evaluările independente arată că astfel de sisteme reduc considerabil riscul de atac, cu condiția întreținerii regulate, motiv pentru care ministerul are în vedere extinderea finanțării lor în zonele identificate ca fiind cu risc ridicat. 

Finanțarea proiectului, în valoare totală de 57,3 milioane de lei, provine din fonduri europene, prin POIM 2014-2020 și Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, fiind implementat de Ministerul Mediului în parteneriat cu Romsilva, Regia Locală a Pădurilor Kronstadt și Institutul Național de Cercetare "Marin Drăcea". În perioada următoare, rezultatele studiului vor intra într-un proces de consultare publică, urmând ca instrumentele de management să fie transformate în măsuri și acte normative aplicabile, după discuțiile cu specialiști, autorități locale, organizații de mediu și comunități afectate.