România, în declin demografic. Numărul deceselor a fost de aproape două ori mai mare decât cel al nașterilor

 * conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna aprilie 2025, sporul natural a rămas profund negativ, ajungând la -9.065 de persoane * numărul deceselor a fost de aproape două ori mai mare decât cel al nașterilor înregistrate în aceeași perioadă, accentuând astfel criza demografică

 

Datele oficiale arată că în aprilie 2025 s-au înregistrat 10.462 de nașteri, în creștere cu doar 42 față de luna martie, dar cu o scădere semnificativă de 1.980 față de aprilie 2024, ceea ce înseamnă un declin anual de aproape 16%. În același timp, numărul total al deceselor a fost de 19.527, în scădere față de martie 2025 (cu 2.043 decese mai puține), dar în creștere față de aceeași lună a anului trecut, cu un plus de 1.016 decese. Acest contrast demonstrează o tendință îngrijorătoare, în care scăderea natalității nu este compensată de o reducere corespunzătoare a mortalității.

 Situația este și mai alarmantă dacă analizăm vârstele la care se produc cele mai multe decese. Aproape 42% dintre decesele din aprilie 2025 s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta de 80 de ani și peste, 27% în grupa de vârstă 70–79 de ani, iar 16,6% la cei cu vârste între 60 și 69 de ani. În schimb, cele mai puține decese au fost raportate la grupele de vârstă tinere: doar 77 decese la copiii între 0–4 ani, 52 la grupa 5–19 ani și 90 la tineri de 20–29 de ani. Numărul deceselor la copiii sub un an a fost de 61, în scădere cu 22 față de luna precedentă și cu 8 mai puține decât în aprilie 2024.

În ceea ce privește evenimentele sociale, în aprilie 2025 s-au înregistrat 5.548 de căsătorii, marcând o revenire moderată față de lunile anterioare, iar numărul divorțurilor a fost de 1.416, cuplurile alegând atât calea judiciară, cât și procedurile administrative sau notariale.

INS precizează că datele aferente anului 2025 sunt provizorii și pot suferi modificări, deoarece sunt prezentate în funcție de momentul înregistrării și nu după data exactă a producerii evenimentelor demografice. În consecință, statisticile ar putea fi actualizate prin includerea evenimentelor înregistrate tardiv sau redistribuite pe lunile corespunzătoare.

Sporul natural negativ înregistrat constant din anii anteriori reflectă nu doar o problemă statistică, ci una structurală și de politici publice. România se îndreaptă spre o criză demografică severă, cu efecte directe asupra sistemului de pensii, al sănătății și al forței de muncă. Fără intervenții strategice pe termen lung – care să încurajeze natalitatea, să sprijine familiile tinere și să reducă mortalitatea evitabilă – tendința de îmbătrânire și declin al populației va continua accelerat.

Nicoleta ZANCU