Un sfert dintre români nu-și permit un stil de viață sănătos!

Într-o țară aflată pe podiumul european al deceselor prevenibile, prevenția rămâne, pentru o parte semnificativă a populației, nu un reflex, ci un lux. Datele recente conturează o realitate în care sănătatea românilor nu mai este doar o chestiune de alegeri personale, ci una de acces, context social și presiune economică.

Faptul că unul din patru români consideră că nu își permite un stil de viață sănătos schimbă fundamental discuția. Nu mai vorbim despre voință sau disciplină, ci despre o barieră sistemică. Într-un astfel de context, poziționarea României în clasamentele europene – confirmată de raportul „Starea Sănătății în UE 2025” – devine mai mult decât o statistică: este un simptom al unui model de prevenție fragmentat și inegal.

Se conturează clar două Românii în materie de sănătate. Pe de o parte, există un nucleu activ - în special din generația tânără - care integrează relativ coerent comportamente sănătoase: alimentație echilibrată, hidratare adecvată, gestionarea stresului și, într-o anumită măsură, activitate fizică. Pe de altă parte, restul populației rămâne prins într-un cerc vicios al costurilor percepute, lipsei de timp și oboselii cronice.

Evoluțiile pozitive nu pot fi ignorate. Consumul de fructe și legume a crescut semnificativ, apropiindu-se de recomandările Organizația Mondială a Sănătății, iar hidratarea s-a îmbunătățit vizibil. Tot mai mulți români caută alternative sănătoase și încep să privească suplimentele ca instrumente de prevenție, nu doar de corecție. Este un semnal clar că există o schimbare de mentalitate în curs.

Activitatea fizică începe să piardă teren

Și totuși, acest progres este dezechilibrat. Activitatea fizică, unul dintre pilonii fundamentali ai sănătății, începe să piardă teren. Durata medie a exercițiilor scade, iar intenția de a face mai mult sport se erodează. Este un indicator subtil, dar important: atunci când presiunile zilnice cresc, primul sacrificat este adesea mișcarea.

În paralel, există o problemă serioasă de percepție a riscurilor. Poluarea și fumatul sunt corect identificate ca pericole majore, însă alcoolul și expunerea la soare sunt subestimate dramatic.

Un alt semnal puternic vine din zona informării. Creșterea rapidă a utilizării platformelor de inteligență artificială ca sursă de informație medicală indică o schimbare profundă de comportament. Oamenii caută răspunsuri rapide, personalizate, dar riscul este evident: fără validare medicală, informația poate deveni incompletă sau chiar periculoasă.

Datele arată că persoanele cu cele mai sănătoase comportamente sunt și cele care consultă cel mai des medici - un indiciu clar că prevenția reală se construiește prin combinarea informației cu expertiza.

În spatele tuturor acestor tendințe rămâne însă problema centrală: accesul. Costul perceput, invocat de 25% dintre români, nu este doar o cifră, ci o barieră care transformă prevenția într-un privilegiu. Când alimentația sănătoasă, sportul sau controalele medicale devin opțiuni „costisitoare”, sistemul eșuează în rolul său fundamental. Există, totuși, și o schimbare subtilă, dar promițătoare: motivația pentru longevitate. Din ce în ce mai mulți români nu mai caută doar să evite boala, ci să rămână activi și funcționali cât mai mult timp. Este o mutație de perspectivă care, dacă este susținută prin politici coerente, poate deveni motorul unei transformări reale. Nicoleta ZANCU