Vârsta la care corpul uman nu-și mai revine după boală

Un nou studiu a descoperit vârsta la care corpul uman nu se mai poate recupera ușor după o accidentare sau o boală. După aproximativ 75 de ani, rezistența scade brusc.

Vârsta de 75 de ani marchează punctul de cotitură către fragilitate.

Este o scădere bruscă a rezistenței, care vine cu o creștere corespunzătoare a riscului de deces. Este concluzia cercetătorilor de la Universitatea Dalhousie din Canada.

Modelul lor privește îmbătrânirea ca un echilibru între deteriorare și reparare. Ruperea acestui echilibru marchează punctul fără întoarcere către fragilitate.

„Un punct de cotitură în jurul vârstei de 75 de ani”

Această descoperire ar putea ajuta cercetătorii și clinicienii să înțeleagă mai bine nevoile de îngrijire medicală. Aceștia pot planifica îngrijirea persoanelor care se apropie de acest punct de cotitură.

„Am descoperit că dinamica îmbătrânirii naturale include un punct de cotitură în jurul vârstei de 75 de ani”, scrie echipa condusă de fizicianul Glen Pridham. Aceasta lucrează la Universitatea Dalhousie.

„După acest punct, robustețea și rezistența devin insuficiente. Indivizii tind să aibă o sănătate mai precară în timp”, adaugă cercetătorii.

Procesul de îmbătrânire nu este atât de lin pe cât s-ar crede

Mai multe studii recente au revelat că procesul de îmbătrânire umană nu este atât de lin pe cât s-ar putea crede. Corpul uman pare să treacă prin perioade de îmbătrânire accelerată în timpul vieții.

Conform unui studiu recent privind schimbările moleculare asociate cu îmbătrânirea, oamenii experimentează două salturi drastice înainte. Unul la vârsta medie de 44 de ani și celălalt la vârsta medie de 60 de ani.

Cercetările sugerează că există cel puțin un moment de cotitură în timpul vieții, când îmbătrânirea organelor se accelerează. Un studiu publicat anul acesta a descoperit că acest moment de cotitură are loc la 50 de ani. După aceasta, țesuturile și organele îmbătrânesc mai rapid decât în deceniile precedente.

Pe măsură ce intrăm în anii de bătrânețe, problemele de sănătate devin mai grave. Atât în ceea ce privește frecvența, cât și severitatea lor.

Această vulnerabilitate și susceptibilitate crescută la probleme de sănătate este denumită clinic fragilitate. Medicii folosesc adesea un instrument numit Indicele de fragilitate. Acesta se bazează pe numărul de deficiențe de sănătate ale unui pacient, pentru a prezice starea de sănătate.

Un nou model matematic al îmbătrânirii umane

Pridham și colegii săi au utilizat Indicele de fragilitate într-un mod diferit. Ei au construit un nou model matematic al îmbătrânirii umane.

Cercetătorii au avut nevoie de un set de date robust. Au utilizat date din Studiul privind sănătatea și pensionarea al Universității din Michigan și din Studiul longitudinal englez privind îmbătrânirea. Acestea au urmărit starea de sănătate a mii de persoane de-a lungul mai multor ani.

Din aceste sondaje, cercetătorii au inclus date despre 12.920 de persoane care au vizitat unități medicale de 65.261 de ori. Vârsta medie era de 67 de ani.

Ei au cuantificat starea de sănătate a fiecărui participant folosind un indice de fragilitate care cuprinde peste 30 de atribute. Acestea includ boli cronice, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor și activităților și afecțiuni cardiovasculare.

Cercetătorii au construit un model matematic pentru a analiza schimbările în timp în două domenii cheie ale sănătății. Acestea sunt: evenimente adverse de sănătate, cum ar fi boli sau leziuni, și timpul necesar participanților pentru a se recupere după acestea. Au folosit indicele de fragilitate ca măsură.

Recuperarea nu mai putea ține pasul cu problemele de sănătate

Dacă indicele de fragilitate creștea, aceasta însemna că participantul se confrunta cu mai multe probleme de sănătate. De asemenea, se recupera mai puțin eficient după acestea.

În general, ei au constatat că atât problemele de sănătate, cât și timpul de recuperare creșteau odată cu vârsta. Aceasta se întâmpla până când participantul ajungea la un punct de cotitură. Atunci rata de recuperare nu mai putea ține pasul cu rata problemelor de sănătate.

Intervalul de vârstă pentru acest punct de cotitură era de aproximativ 73-76 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

„Dincolo de acest punct de cotitură, pierderea continuă a robusteții și a rezilienței duce la o creștere bruscă a indicelui de fragilitate”, scriu cercetătorii. Aceștia adaugă că duce și la o creștere proporțională a riscului de mortalitate, notează Science Alert.

Matematica pură poate fi aplicată în moduri noi în biologie

Partea bună este că aceste informații ar putea ajuta la atenuarea sau reducerea efectelor acestui punct de cotitură. De exemplu, cercetătorii notează că trecerea peste punctul de cotitură crește dramatic riscul și acumularea deficiențelor de sănătate dacă factorii de stres nu sunt reduși.

Acest lucru sugerează că intervenția timpurie pentru eliminarea factorilor de stres se poate dovedi benefică din punct de vedere medical.

Rezultatele sugerează că strategiile concepute pentru a îmbunătăți starea de sănătate de bază a pacientului înainte de atingerea punctului de cotitură ar fi mai benefice. Acestea sunt mai eficiente decât strategiile care urmăresc pur și simplu să prelungească perioada de declin.

În cele din urmă, rezultatele arată cum matematica pură poate fi aplicată în moduri noi în biologie. Aceasta ajută la prezicerea traiectoriei pe termen lung a sănătății umane. Acest lucru ajută la planificarea și întârzierea apariției fragilității. În final, ne ajută pe toți să trăim mai mult, mai fericiți și mai sănătoși.

Redactia Descopera.ro