De ce riscăm - „din cauza nepalezilor” - să ajungem de căruță în România, propria țară unde suntem pe veci stăpâni

De ce nepalezii sunt niște oameni în fața cărora ar trebui să ne dăm jos pălăria?

Pentru că ei încă mai vor să muncească. Într-o Românie în care mulți se plâng că munca îi deprimă și aleg să demisioneze pentru a face live-uri pe TikTok, alții - cum ar fi nepalezii - sunt foarte fericiți în țara noastră. Nepalezii și vietnamezii sunt muncitori mai dedicați și mai serioși decât o parte dintre angajații români.

Faptul că antreprenorii îi preferă este un compliment indirect la adresa eticii lor de muncă. Antreprenorii ar plăti „și dublu” pentru asiatici, ceea ce indică o recunoaștere a calității muncii lor. În curând, asiaticii ar putea să-i depășească pe români „ca venituri” pentru că aceștia sunt apreciați pe piața muncii românești și au șanse de succes. Să nu ne mire dacă tinerii români vor sta în continuare în chirii, în timp ce nepalezii vor reuși să-și cumpere câțiva metri pătrați într-o garsonieră sau apartament în țara noastră.

Pentru că da, lor le place munca și nu sunt plângăcioși și deprimați că-i pune șeful la muncă. Unii români - care fug de muncă - vor rămâne de căruță în propria țară din lene. Inteligența artificială deja amenință multe joburi și în România.

Cultura muncii nepalezilor este profund influențată de valorile sociale, religioase și economice ale Nepalului, o țară cunoscută pentru diversitatea sa culturală și geografică. Nepalezii sunt recunoscuți pentru hărnicia, reziliența și atitudinea lor pozitivă față de muncă, trăsături care îi fac muncitori apreciați în țări străine, inclusiv în România.

Nepalezii se adaptează rapid la noile culturi și cerințe de muncă. Fie că lucrează în agricultură, construcții sau HORECA, sunt dispuși să învețe și să își îmbunătățească competențele.

Nepalezii sunt apreciați în domenii care necesită forță fizică și perseverență, cum ar fi construcțiile, unde pot lucra ore lungi fără să se plângă. În industria HORECA, nepalezii sunt respectați pentru amabilitatea, politețea și atenția lor la detalii.

Nepalezii nu caută luxul, ci apreciază oportunitățile simple care le permit să-și întrețină familiile. Această mentalitate îi face angajați eficienți și fideli.

Un influencer a intervievat, la începutul anului 2024, doi imigranți în legătură cu traiul în România.

Întrebat dacă a reușit să pună deoparte și să și trimită acasă, el a spus că da, reușind să pună și deoparte. Dacă ar câștiga 1000 de euro, muncitorul a spus că și-ar aduce familia în România, după care ar cumpăra o casă.

„Să fiu cu familia, cu partenerul de viață.”, a spus acesta când a fost întrebat ce-l face fericit în viață, iar în privința pasiunilor s-a aflat că îi place fotografia, având un cont de Instagram unde postează rezultatele hobby-ului său.

Potrivit ultimelor date, venitul minim necesar pentru un bucureștean este de 5000 de lei pentru a avea toate nevoile de bază asigurate, astfel că așteptările muncitorilor care vin aici, care mai și trimit în țările de origine bani pentru familie, sunt mai mici decât cele ale românilor.

Cu toate acestea, potrivit mai multor imigranți veniți la muncă în România, nu puțini spun că 3000 de lei e suma ideală pentru aceștia astfel încât „să o ducă bine”, majoritatea preferând pe termen lung să-și aducă familiile într-o țară europeană pentru un trai mai bun.