Decizie CCR: impozitarea progresivă a pensiilor speciale este neconstituțională. „Reglementări insuficient elaborate și lipsite de precizie”

Curtea Constituțională a stabilit în decizia publicată vineri, 31 ianuarie, în Monitorul Oficial, că „impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate în plată, inclusiv a celor militare, este neconstituțională".

Curtea Constituțională a stabilit, în motivarea deciziei, că articolul 101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal este neconstituțional deoarece „dispozițiile criticate cuprind reglementări insuficient elaborate și lipsite de precizie și previzibilitate”.

Prevederile criticate își încetează efectele juridice din martie, dacă Guvernul sau Parlamentul nu intervine pentru a le pune în acord cu Constituția.

În ceea ce privește veniturile din pensii care au o parte contributivă și o parte necontributivă, categorie reprezentată de pensiile de serviciu, „Curtea observă că, actele normative din acest domeniu reglementează cuantumul pensiei de serviciu în funcție de o cotă procentuală raportată la venitul obținut pe o anumită perioadă, respectiv un anumit număr de luni calendaristice. Or, textul de lege criticat nu precizează partea contributivă avută în vedere la determinarea impozitului, respectiv – cea determinată prin raportare la întreaga perioadă contributivă, sau doar la lunile calendaristice valorificate pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. O asemenea inconsistență normativă reprezintă o încălcare a prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție”, se precizează în motivare.

Curtea constată pentru categoria pensiilor de serviciu că reglementarea criticată face trimitere la două repere în vederea stabilirii bazei impozabile: nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

„În ceea ce privește cel de-al doilea indicator, Curtea reține că acesta este stabilit anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza datelor statistice calculate și publicate de Institutul Național de Statistică. În ceea ce privește primul indicator, Curtea observă că textul criticat se referă la câștigul salarial mediu net, cu precizarea unei modalități de calcul care face trimitere la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ceea ce face ca și acest indicator să fie variabil. Or, din moment ce indicatorii nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, odată cu adoptarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, se creează premisele unei recalculări anuale a pensiei de serviciu aflate în plată, prin raportare la fiecare nou nivel al câștigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net. O asemenea reglementare este lipsită de previzibilitate întrucât supune calculul pensiei de serviciu unei permanente fluctuații în funcție de cei doi indicatori. În consecință, această modalitate de calcul reprezintă o măsură care echivalează cu o diminuare a bazei de calcul, ceea ce este neconstituțional prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală”.

CCR a stabilit că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil. Codul fiscal prevede că, pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, valoare majorată începând cu pensiile din octombrie, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea începând cu pensiile din octombrie, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Se creează o discriminare pe criteriul averii

Curtea subliniază că „textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a 3 trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câștigului salarial mediu net sunt supuși unei cote de 10%, în timp ce aceia cu venituri între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut sunt impozitați la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depășesc nivelul câștigului salarial mediu brut sunt supuși unei cote de 20%”.

Curtea apreciază și „că veniturile obținute de beneficiarii pensiilor din sistemul public și ai celor de serviciu stabilite prin legi speciale, inclusiv pensiile militare, au fost impozitate în perioada activă a acestora, tocmai pentru a contribui la cheltuielile publice, între care se află și veniturile din pensii, astfel încât nu există niciun motiv rezonabil pentru a se realiza o impozitare progresivă sau excesivă în perioada pasivă a vieții titularului pensiei. De altfel, Curtea constată că rațiunea diminuării treptate a procentului de impozitare aplicabil veniturilor din pensii, ajungând în prezent la 10%, procent cu privire la care se observă că este păstrat de legiuitor ca punct de referință pentru impozitarea pensiilor, a fost aceea de a reflecta cât mai fidel baza de calcul al pensiei, indiferent de tipul acesteia. Ca atare, sistemul de impozitare trebuie să fie identic pentru toți beneficiarii de pensii, așa cum s-a demonstrat în cele peste două decenii de aplicare a impozitului proporțional în valoare fixă, iar baza de calcul al pensiei, o dată stabilită de legiuitor, trebuie menținută și nu poate fi supusă unor modificări care, indirect, duc la diminuarea acesteia”.