Românii trimit un mesaj ferm: „Putem discuta de noi taxe abia după ce dispare risipa!”

* șapte din zece români se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale * cetățemii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic - majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură

Studiul Consumer Sentiment 2025 - Percepția publică asupra taxelor, realizat zilele trecute de către agenția independentă de cercetare MKOR, evidențiază faptul că românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate.

Conform studiului, instituțiile politice se află la un nivel mediu de 2.5 pe o scală 1-7 a încrederii, cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la debutul studiului, în 2023. În același timp, Școala (4,7) reușește să depășească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4,0) și Biserica (4,0), singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.

Poliția, BNR și băncile comerciale, în zona „gri” a credibilității

Raportul radiografiază nivelul de informare, gradul de încredere și prioritățile românilor înaintea unui posibil pachet de măsuri fiscale.

Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituțiile măsurate: Guvern - 54% dintre români îi acordă note 1-2, scor mediu 2,5; Parlament - 60% note 1-2, scor mediu 2,3; Partide politice - 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1; administrația locală - scor 3,4 – diferență de aproape un punct față de Guvern, semnalând că proximitatea contează; instituții de securitate & reglementare - Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona „gri” a credibilității,

Românii trimit un mesaj ferm: „după ce risipa dispare, abia atunci putem discuta despre taxe noi”. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii și  corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni „anti-privilegiu".

Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 pp față de angajații de la stat (39%).

Românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.

Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.

Top măsuri care îngrijorează: 64% - TVA 21% (impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic); 42% - prețuri alimente (teama că dispar plafonările actuale); 32% - taxa pe tranzacții bancare (afectează plățile curente și economisirile); 28% - Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe "asset-rich, cash-poor", mai ales pensionari proprietari; 24% - Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp față de urban).

Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor.

Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare. 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunțat la cei cu venituri mici (55%). 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment; procentul urcă la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor, 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice). Persoanele de peste 57 de ani renunță cel mai des la investiții de anvergură (38%).

34% intenționează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța, nu consumul “pe datorie”.

22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public).

Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.

Daniel BACIU