Roxana Mînzatu dezvăluie schimbări care ar putea transforma piaţa muncii din România

Rata de ocupare a ajuns la 69,5% în 2024, cu 0,8 puncte procentuale mai mult decât în 2023, însă diferențele față de media Uniunii Europene și între regiuni rămân considerabile.

Progresele economice ascund încă multe provocări

România a făcut pași înainte pe plan economic în ultimul an, potrivit datelor oficiale din semestrul european. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut la 69,5% în 2024, cu 0,8 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Totuși, ne aflăm încă la o distanţă considerabilă față de media Uniunii Europene, care este de 75,8%.

Asta înseamnă că aproape șapte din zece români apți de muncă au un loc de muncă, în timp ce în Uniunea Europeană peste trei sferturi dintre cetăţeni lucrează. Diferenţele nu se văd doar la nivel naţional, ci și între diverse regiuni sau între femei și bărbați. În plus, piața muncii din România rămâne sub presiunea unor factori structurali, cum ar fi migraţia forței de muncă și dezechilibrele regionale.

"Conform rapoartelor prezentate în cadrul semestrului, România a înregistrat rezultate mai bune, faţă de anul precedent, în ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă și reducerea sărăciei. Rata de ocupare a forței de muncă a ajuns la 69,5% în 2024, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent, dar rămâne sub media UE de 75,8%, cu diferențe mari între regiuni și între femei și bărbați.", a explicat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene.

Discrepanţele din spatele cifrelor

În anumite regiuni ale ţării, rata de ocupare trece de 70%, dar în altele abia depășește 60%. Aceste diferențe sunt influențate de lipsa investiţiilor în infrastructură și educaţie, mai ales în zonele rurale. În mediul rural, accesul la locuri de muncă moderne este mult mai redus, iar populaţia activă se confruntă cu provocări suplimentare față de mediul urban.

Pe lângă diferenţele regionale, există și un decalaj clar între bărbaţi și femei. Bărbaţii au mai multe șanse să fie angajaţi decât femeile, un fenomen prezent și în alte ţări europene, dar mai accentuat la noi. Această situaţie ridică probleme legate de egalitatea de șanse, iar statisticile recente arată că participarea femeilor pe piața muncii este cu mult sub cea a bărbaților.

Educaţia, cheia care poate schimba totul

"Cred cu tărie că o economie modernă nu poate exista fără oameni bine pregătiți. lar competențele - sau lipsa lor - nu se opresc la graniţa fiecărui stat membru. Viitorul economic al Europei depinde de capacitatea noastră, ca Uniune, de a forma talente, de a moderniza educația și de a conecta mai bine formarea cu cererea de pe piața muncii.", a subliniat Roxana Mînzatu.

Mulţi tineri care termină studiile nu au abilităţile pe care le caută angajatorii. Din această cauză, firmele găsesc greu personal calificat, iar sistemul de învățământ nu reușește să ţină pasul cu nevoile reale ale pieței muncii. Pentru rândul tinerilor, lipsa programelor de practică și a orientării profesionale adecvate reprezintă un obstacol major în găsirea unui loc de muncă potrivit.

Schimbările care pot aduce echilibru

Modernizarea educației și legătura mai strânsă dintre școli, universităţi și mediul de afaceri sunt esenţiale pentru ca românii să se poată adapta la cerințele actuale ale pieţei muncii. Programele de practică și cursurile axate pe noile tehnologii pot face diferența pentru tineri. În același timp, fondurile europene pot susține proiecte de formare profesională pentru populația activă din zonele defavorizate.

Reducerea diferenţelor dintre orașe și sate trebuie să fie o prioritate. Accesul la internet rapid, transport modern și programe de formare profesională pot ajuta la dezvoltarea echilibrată a regiunilor. În mediul rural, investiţiile în infrastructură și servicii publice eficiente sunt vitale pentru a crește rata de ocupare și pentru a atrage noi angajatori.

Investiţiile în educație și infrastructură pot aduce beneficii pe termen lung pentru angajați și pentru economie. Astfel, România poate spera să reducă decalajul față de media europeană. O atenţie specială trebuie acordată rândului tinerilor, pentru care tranziţia de la școală la muncă este adesea dificilă.

Fondurile europene pentru perioada următoare pot avea un rol cheie în modernizarea sistemului educaţional și creșterea ratei de ocupare, dacă sunt folosite eficient. Comisia Europeană monitorizează atent modul în care aceste resurse sunt distribuite și implementate la nivel naţional și local.

Oportunităţi și riscuri pentru anii următori

Până în 2027, România va primi peste 30 de miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene, iar o parte importantă din acești bani este destinată educaţiei și ocupării forței de muncă. Dacă aceste resurse vor fi folosite corect, progresul ar putea accelera și România s-ar putea apropia de media europeană. Impact semnificativ asupra creșterii economice ar putea avea investiţiile în dezvoltarea competențelor digitale și în adaptarea programelor educaţionale la cerinţele pieţei muncii.

Dacă proiectele nu vor fi implementate eficient, diferențele dintre regiuni și între femei și bărbaţi riscă să crească și mai mult. În plus, lipsa unor servicii publice eficiente poate menţine decalajele dintre mediul urban și mediul rural.

Este clar că fără investiţii în oameni și fără șanse egale între regiuni, progresul economic va rămâne doar pe hârtie. Pentru o dezvoltare reală, accentul trebuie pus pe educaţie, formare profesională și oportunităţi pentru toţi, astfel încât piața muncii să devină mai incluzivă și competitivă.