Tinerilor începe să le fie dor de munca la birou, de pauza de cafea cu colegii

La cinci ani de la pandemie, viitorul programului de muncă pare mai în ceaţă ca niciodată. Studiile arată că tinerii ar dori să revină parţial la birou, dar mai departe lucrurile se complică, cei din generaţiile mai mature nefiind atât de dornici de revederea cu colegii. Mai departe, după ani de întâlniri pe Zoom, chiar şi dacă vin la birou de cele mai multe ori obiceiul este tot de a avea întâlniri virtuale. Ce este de făcut?

„La cinci ani de la pandemie, care a trimis acasă milioane de angajaţi, cele mai recente date de la JLL relevă o schimbare surprinzătoare în dinamica locului de muncă: generaţiile mai tinere par acum cele mai dornice de întoarcerea la birou, demontând mitul conform căruia angajaţii mai în vârstă ar fi mai dispuşi să vină fizic la muncă. Această schimbare generaţională evidenţiază evoluţiile care au loc pe piaţa muncii“, se arată într-un studiu realizat de compania imobiliară JLL.

Cercetarea JLL, bazată pe sondaje efectuate pe un eşantion de peste 12.000 de angajaţi din diverse sectoare de activitate şi din 44 de ţări, a arătat că Generaţia Z are mai multe şanse de a fi la birou decât colegii lor mai în vârstă.

„Potrivit studiului realizat de grupul imobiliar JLL, angajaţii sub 24 de ani au mai multe şanse să lucreze la birou decât cei mai în vârstă: în medie, aceştia lucrează 3,1 zile pe săptămână, în timp ce alte grupe de vârstă lucrează între 2,5 şi 2,7 zile“, se arată într-un material relizat de FT, care citează acelaşi studiu.

La firul ierbii, opiniile sunt foarte împărţite. Deşi pe de o parte la nivel de socializare munca de acasă afectează mult dinamica unei echipe, pe de altă parte timpul şi economiile făcute în confortul propriului apartament devin plusuri la care tinerii ar renunţa cu greu. Mai mult, chiar dacă dezvoltatorii imobiliari spun că birorile atent gândite ar duce angajaţii înapoi în clădiri, şi este în interesul lor să spună aşa, unii tineri au păreri mai nuanţate.

„Eu nu m-aş întoarce sub nicio formă la birou şi nici nu cred că există vreun birou ideal, cel puţin comparativ cu munca remote. Ai prea multe beneficii lucrând de acasă - precum sănătate mintală mai bună, timp mai mult şi program flexibil - ca să îmi doresc să mă întorc vreodată la birou. Am prieteni care lucrează în IT, iar la birou au săli de ping-pong, biliard, PlayStation, dar niciuna dintre astea nu sună la fel de bine ca munca de acasă“, spune un tânăr din Bucureşti.

Chiar şi convinşi să revină la muncă, misiunea managerilor de a forma echipe funcţionale este mai dificilă ca niciodată, în contextul în care nici angajaţii maturi nu pot fi convinşi cu uşurinţă să revină la birou. Astfel, însuşi modelul de „ucenicie“ este pus sub semnul întrebării, lucru care îngreunează transferul de competenţe.

Una dintre cele mai frecvente greşeli de management

Una dintre cele mai frecvente greşeli de management, în cazul în care angajaţii sunt convinşi să revină la birou, este tendinţa de a-i grupa pe tineri cu tineri, cum este cazul alăturării Gen Z (născuţi între 1997 şi 2012) cu Millennials (1981-1996). „Să pui Gen Z cu un milenial este catastrofal. Mai bine îi pui în contact cu generaţiile mai în vârstă, cum sunt Gen X (născuţi între 1965 şi 1980), care au multe asemenări cu Gen Z, singura diferenţă majoră fiind accesul la tehnologie. Este o sinergie foarte bună. Milenialii nu se combină bine cu Gen Z, dar pot colabora mai bine cu Boomers (1946-1964). Dacă sari o generaţie s-ar putea să ai un rezultat mai bun decât dacă pui toţi tinerii la un loc“, scrie o analiză FT, potrivit zf.ro.

Insăşi ideea împărţirii în funcţie de generaţii merită să fie analizată mai bine în contextul în care mai toată lumea îşi doreşte la final lucruri asemănătoare: joburi bine plătite, echilibrate cu viaţa de familie şi altele.

„Aceste constatări subliniază nevoia companiilor de a investi strategic în crearea unor locuri de muncă care să răspundă cu adevărat nevoilor forţei de muncă de astăzi“, crede Asprey Price, EMEA CEO & Global Head of Portfolio Services, Work Dynamics, JLL. „Acest lucru înseamnă prioritizarea facilităţilor, cum ar fi opţiunile alimentare de calitate, proiectarea de spaţii care susţin atât colaborarea, cât şi munca concentrată şi adoptarea tehnologiei care sporeşte productivitatea şi flexibilitatea.“

Dincolo de cum arată un birou, modelarea interacţiunilor în cazul în care angajaţii revin fizic la locul de muncă este un task la fel de dificil. Heejung Chung, profesor de muncă şi ocupare a forţei de muncă la King's College din Londra, spune, citat de FT, că angajatorii trebuie să se gândească la modul în care diferitele generaţii lucrează împreună la birou, nu doar să insiste să apară. „Managerii trebuie să devină mai buni în ceea ce priveşte planificarea workshop-urilor de grup, coaching-ul şi brainstorming-ul în persoană, altfel timpul petrecut la birou este petrecut tot pe Zoom. Crearea de momente sociale îi ajută pe tineri să se simtă integraţi în companie“, spune ea.

Daniel Mihai Dragomir stiripesurse.ro