ADHD, fenomenul care explodează și în România

* tot mai mulți adulți, în special femei și tineri, se regăsesc în simptomele ADHD, chiar dacă nu au fost diagnosticați oficial * mediul digital, viața modernă și rețelele sociale amplifică percepția tulburării * fenomenul nu ocolește nici România

În ultimii ani, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte la nivel global. Din ce în ce mai mulți adulți, chiar și cei care nu au primit un diagnostic oficial, spun că se regăsesc în manifestările acestei afecțiuni. Fenomenul are în prim-plan femeile și tinerii, iar contextul modern – dominat de mediul digital și de social media – amplifică impresia că „toată lumea are ADHD”. Un exemplu este jurnalista de lifestyle Eleanor Noyce, diagnosticată cu ADHD în 2021, care atrăgea atenția într-un material recent asupra acestei realități: „Se pare că astăzi aproape fiecare persoană se identifică cu ADHD.”

Cum se manifestă ADHD la adulți

Conform datelor NHS, adulții cu ADHD întâmpină dificultăți în organizare, concentrare, gestionarea timpului și în controlul stresului. Deși studiile sugerează o componentă ereditară, cauza exactă a tulburării rămâne necunoscută. „Simptomele unui pacient cu ADHD sunt persistente, omniprezente și afectează toate dimensiunile vieții – de la muncă și școală, până la relații personale”, spun specialiștii. O cercetare realizată în 2023 de University College London arată o creștere spectaculoasă a numărului de diagnostice în ultimele două decenii. Între 2000 și 2018, cazurile de ADHD s-au multiplicat de 20 de ori, iar prescripțiile pentru bărbații între 18 și 29 de ani au crescut de aproape 50 de ori.

Totuși, femeile rămân în mare parte invizibile: între 50 și 70% dintre cele aproximativ un milion de femei din Marea Britanie care trăiesc cu ADHD nu au un diagnostic. Eleanor Noyce, la rândul ei, avertizează că ADHD riscă să fie redus la un „trend” sau o „etichetă de personalitate”, la fel cum tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) a fost superficial asociată cu ideea de „curățenie excesivă”.

Astăzi, termenul ADHD este folosit chiar și pentru situații banale – uitarea genții, o întârziere la întâlnire sau lipsa de organizare. „Dacă nu vă afectează constant viața de zi cu zi, cel mai probabil nu este ADHD,” subliniază jurnalista.

Factorul digital și confuzia colectivă

Specialiștii atrag atenția că expunerea permanentă la smartphone-uri, multitasking și fluxul agresiv de informații creează o stare de distragere permanentă chiar și la persoane sănătoase.

„Creierul nostru nu a fost construit pentru a procesa nivelul de stimulare cu care ne confruntăm zilnic”, avertizează specialiștii. Această realitate digitală îi face pe mulți să creadă că au ADHD, fără ca simptomele să aibă intensitatea și persistența specifice tulburării.

O analiză realizată în 2025 de King’s College Londra a arătat că percepția unei „epidemii de ADHD” este, de fapt, mai degrabă rezultatul evaluărilor mai bune și al unei disponibilități mai mari de a cere ajutor, decât o creștere reală a incidenței.

În timp ce o parte din populație recunoaște în sine lipsa de concentrare sau dificultăți de organizare, diagnosticul autentic presupune o afectare profundă și continuă a vieții cotidiene. Iar singura cale pentru un răspuns real rămâne evaluarea de specialitate.

Și în România, interesul pentru ADHD este în creștere, iar Iașul oferă un teren fertil pentru înțelegerea fenomenului. Un oraș universitar, cu mii de tineri expuși zilnic la multitasking digital, social media și presiunea performanței academice, Iașul devine un laborator social unde întrebarea „Am ADHD sau doar sunt obosit și suprastimulat?” se aude tot mai des.

Psihologii locali confirmă că, în cabinetele din Iași, crește numărul tinerilor care vin convinși că au ADHD, după ce s-au regăsit în descrieri de pe TikTok sau Instagram. Pentru mulți dintre ei, simptomele dispar atunci când își reduc timpul petrecut online, își structurează programul sau renunță la multitasking extrem.

Clara DIMA