Pesticidele interzise, autorizate „pe ușa din dos” - 30 de derogări în 4 ani

* cum a ocolit România interdicțiile UE și a aruncat agricultura într-un scandal uriaș * albinele în pericol, fermierii disperați! * războiul pesticidelor explodează: Justiția oprește substanțele toxice * Curtea de Apel taie în carne vie! Pesticidele de urgență, interzise după ani de controverse

În timp ce Europa strânge șurubul pesticidelor periculoase, România a mers ani la rând pe muchie de cuțit. Între 2021 și 2025, Ministerul Agriculturii a acordat nu mai puțin de 30 de autorizații de urgență pentru utilizarea unor substanțe controversate, inclusiv neonicotinoide, insecticide interzise la nivel european din cauza riscurilor asupra mediului și albinelor.

Cele mai multe derogări au vizat porumbul, floarea-soarelui, cerealele păioase și sfecla de zahăr, exact culturile-cheie ale agriculturii românești. Practic, în lipsa unor soluții clare, fermierii au fost lăsați să aleagă între pierderi masive de producție și folosirea unor substanțe aflate sub lupa Bruxelles-ului.

Justiția a spus STOP. Statul se apără: „Avem studii, nu omoară albinele”

În 2025, situația a explodat. Trei autorizații de urgență pentru porumb și floarea-soarelui au fost retrase, după ce Curtea de Apel Cluj a decis că acestea nu respectă legislația europeană. A fost un semnal clar: derogările nu mai pot fi o rutină, ci doar excepții strict justificate.

Ministerul Agriculturii susține că deciziile s-au bazat pe un amplu proiect de cercetare derulat între 2018 și 2022 de Academia de Științe Agricole și Institutul pentru Protecția Plantelor. Analizele de laborator ar fi arătat că nu s-au găsit reziduuri de neonicotinoide în miere și produsele stupului.

Totuși, apicultorii rămân sceptici, iar ONG-urile de mediu vorbesc despre un risc pe termen lung, greu de măsurat în câțiva ani de teste.

Autoritățile recunosc însă un lucru: dăunătorii de sol sunt scăpați de sub control. Rățișoara porumbului, viermii-sârmă, gândacul ghebos sau gărgărița sfeclei afectează suprafețe uriașe, mai ales în contextul iernilior blânde, secetei extreme și schimbărilor climatice.

La toate acestea se adaugă și presiunea economică: importurile ieftine din Ucraina, prețurile mici la cereale și costurile uriașe de producție.

Din 2025, autorizațiile de urgență au expirat, iar Ministerul promite alinierea totală la deciziile europene și dialog permanent cu Comisia Europeană. Soluția pe hârtie: gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM) și investiții masive în cercetare.

În realitate, fermierii avertizează că fără alternative eficiente, agricultura românească riscă să piardă miliarde, iar consumatorii să plătească nota de plată. Daniel BACIU