Vandalii produc pagube uriaşe bugetului local şi, indirect, ieşenilor din ale căror dări este acesta hrănit. Nimic nu le scapă celor puşi pe distrugere ori pe căpătuială pe seama municipalităţii sau a unităţilor de interes public. Şi mai grav este că, în majoritatea cazurilor, aceştia fie nu sunt prinşi, fie se aleg doar cu amenzi de câteva sute de lei.

               Mesaje porcoase pe pereţi

Curăţenia şi mobilierul de pe străzi par să-i irite la maximum pe huligani. Coşurile de gunoi sunt transformate în mingi de fotbal, băncile sunt rupte sau, în cel mai fericit caz, mutate, ambalajele şi cojile de seminţe – aruncate drept pe jos. Nici rondurile de flori, menite să bucure ochii ieşenilor, nu sunt neglijate de „romantici”. An de an, sunt prinşi indivizi care rup plantele cu braţul. Şi nu e vorba doar de puştani. O astfel de ispravă şi-a trecut pe răboj un bărbat de 56 de ani, care a intrat în rodul din Podu Roş şi a început să smulgă trandafiri. 

Cam la fel stau lucrurile şi în cazul „artiştilor” înarmaţi spray colorat, care atacă zidurile clădirilor de instituţii sau ale blocurilor. Iar dacă unii se mulţumesc să-şi scrie iniţialele, altora le place să-şi dovedească talentul cu sloganuri porcoase sau  consumă vopseaua pe mesaje care-l fac pe trecător să se scarpine în cap, din ciclul „Mama dă bani ca să mă bage în puşcărie”, „Nu mă sacrific. Nu înnebunesc. Zoe Petre e înregistrată” sau „Sfinţii şi sfintele roiesc ca albinele”.

Mai spală onoarea grafferilor mesaje ca „Fără fascişti”, „Fără comunişti”, „Nu rasismului” sau „Stop discriminării”, însă gândul bun dispare când dai peste vreun tablou horror, în care un monstru strânge cuţitul, gata să-şi omoare şi chiar să-şi mănânce progenitura. Şi, oricum ar fi mesajul, peretele trebuie din nou văruit...

               Staţiile RATP, ţinta preferată a vandalilor

Următoarele pe lista vandalilor sunt staţiile regiei de transport, după cum recunosc cu părere de rău şi reprezentanţii RATP. “Orice este la dispoziţia ieşenilor poate fi vandalizat. Au fost perioade când astfel de situaţii erau mai frecvente, dar de când am făcut o investiţie şi am montat camere de luat vederi în mijloacele de transport, în staţiile importante şi intersecţiile aglomerate, fenomenul s-a mai diminuat. Nu am scăpat însă de el. Ţinta cea mai frecventă sunt modulele din staţii, cărora li s-au spart geamurile sau au fost lipite afişe pe ele, deşi există alt mobilier urban pus la dispoziţie în acest scop sau doritorii pot solicita contra cost serviciile unor firme specializate”, ne-a spus dl Adrian Mihai, purtătorul de cuvânt al regiei.

Şi mijloacele de transport cad de multe ori pradă celor certaţi cu bunul simţ. „În zona Pădurii, se aruncă mai des cu pietre în geamuri, ceea ce pune în pericol şi vatmanul, şi pasagerii. Chiar dacă geamurile sunt securizate, ceea ce nu le va permite să cadă peste oameni, vatmanul şi pasagerii se pot speria. Ne este greu să retragem vehiculul, să înlocuim geamul spart, ceea ce înseamnă şi timp de imobilizare, când nu putem folosi mijlocul de transport”, a adăugat dl Mihai.

Din când în când, cei puşi pe rele ajung şi pe mâna poliţiştilor, însă paguba tot rămâne greu de acoperit. „Au fost depistaţi, de exemplu, doi basarabeni care au vandalizat o staţie şi o persoană care a intrat cu maşina într-un refugiu din Copou. Demersurile pentru recuperarea prejudiciului sunt însă anevoioase, pentru că trebuie să respectăm legislaţia”, a conchis dl Mihai. Cei doi liceeni de peste Prut au reuşit să spargă, în doar câteva minute, trei geamuri de la modulul staţiei RATP! Menţionăm că repararea unei staţii vandalizate ajunge şi la 19.000 de lei, iar geamuri şi panouri s-au spart cu sutele.

               Se fură capacele de canal

În cazul furnizorului de apă potabilă şi servicii de canalizare, cele mai multe necazuri le fac hoţii. „Anual, circa 350-400 de capace de canal şi găuri de scurgere sunt furate sau distruse, iar noi le înlocuim. Toate fac parte din mobilierul stradal şi intră şi în sarcina Poliţiei Locale paza lor. Noi colaborăm cu Poliţia Locală, care a făcut demersuri la centrele de colectare a fierului vechi ca să nu fie primite capacele sau să ne anunţe când vin cu ele, dar hoţii le sparg şi nu mai sunt identificate”, ne-a spus dl Răzvan Manolache, purtătorul de cuvânt al Apavital.

Un capac, în funcţie de dimensiune şi greutate, poate costa între 350 şi 800 de lei, aşa că, la o medie de 500 de lei, rezultă o pagubă anuală de circa 200.000 de lei. „În foarte puţine cazuri le mai găsim, pot fi numărat pe degetele de la o mână. Sunt prinşi hoţii în trafic, cu cărucioare sau căruţe, la ore mai suspecte. Fenomenul nu este însă atât de costisitor încât să implice înlocuirea tuturor celor câteva zeci de mii de capace cu unele din alt material. Nu e economic! Ne asumăm fenomenul şi-l ţinem sub control. Apelăm şi la ajutorul cetăţenilor ca să ne anunţe atunci când observă dispariţia unui capac, avem un centru de apeluri unde se pot semnala şi astfel de probleme. Este dificil să le observăm pe toate, deoarece unele sunt pe spaţii verzi sau în locuri greu accesibile”, a adăugat dl Manolache.

Puţine dosare penale

Poliţiştii locali nu pot decât să aplice sancţiuni contravenţionale. „Dăm doar amenzi, în baza Hotărârii Consiliului Local 172/2002 şi a Legii 61/1991. De la începutul anului, am aplicat 150 de sancţiuni contravenţionale, pentru mutarea de mobilier stradal, degradarea corpurilor de iluminat public, murdărirea statuilor, utilizarea mobilierului stradal în alte scopuri, graffiti, deteriorarea indicatoarelor rutiere, distrugerea containerelor şi ruperea cablurilor electrice”, ne-a spus dna Nicoleta Deciu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale.

Şi procurorii recunosc că nu au trimis prea mulţi vandali în faţa judecătorilor. „Astfel de dosare sunt puţine. Putem merge pe încadrarea juridică de distrugere sau de ultraj contra bunelor moravuri, însă poliţiştii au posibilitatea de a aplica o amendă, în baza Legii 61. De aceea, dacă distrugerile nu sunt mari, dosarul se opreşte la Poliţie”, ne-a declarat dna Irina Perjoiu, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătorie.

Dar chiar şi când ajung în instanţă, astfel de dosare se termină cu pedepse blânde. Aşa s-a întâmplat cu un student la Economie, care a spart geamul unui vehicul RATP. Paul Vlad Luca (23 de ani) şi iubita sa au ieşit în calea unui microbuz, pe străpungerea Silvestru. Maşina nu avea călători, iar şoferul a oprit la marcajul de lângă autogară şi s-a luat la ceartă cu Luca. Dacă angajatul RATP a susţinut că s-a înfuriat fiindcă pietonii mergeau prea încet, Luca a dat vina pe frâna bruscă pusă de şofer, care i-a băgat în sperieţi. Studentul s-a apropiat de maşină şi a început să dea cu pumnii în geamul uşii. El a reuşit să spargă sticla, după care a luat-o la sănătoasa. Luca a fost acuzat de distrugere, însă magistraţii Judecătoriei au concluzionat că fapta sa n-are gradul de pericol social al unei infracţiuni şi i-au aplicat doar o amendă administrativă de 700 de lei. În plus, studentul a fost obligat să achite RATP 2.944 de lei.

Dincolo de pagubele produse, multe dintre isprăvile vandalilor pot pune în pericol şi viaţa ieşenilor. O manevră greşită a unui vatman speriat, un şanţ dintr-o zonă cu felinarul spart sau o gaură de canal descoperită, toate se pot dovedi capcane mortale pentru ieşenii nevinovaţi. Aşa că poate n-ar fi rău ca oamenii legii să-i trateze mai aspru pe huliganii şi hoţii care se gândesc doar la distracţia şi la buzunarele proprii. (Ştefana Czeller)

Transformatoarele din blocuri, ţinta hoţilor

Nu doar domeniul public ajunge la mâna celor certaţi cu legea, ci şi dotările blocurilor. Doi ieşeni, de exemplu, s-au specializat în astfel de furturi. La ultima expediţie ilegală, Corneliu Vicol şi Dan Blangoci au acţionat întâi pe strada Sălciilor, dându-se drept poştaşi care împart plicuri restanţierilor RCS-RDS. Vicol a tăiat firele transformatorului, însă s-a speriat de un alt locatar şi a fugit. A doua zi, cei doi au avut mai mult spor. Dintr-un bloc de pe strada Profesor Paul au luat cablurile de internet de pe acoperiş, iar din imobilul vecin au plecat cu un transformator. Ei au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare.

               Război între municipalitate şi furnizorii de utilităţi

Inspectorii Primăriei aplică şi ei o mulţime de amenzi furnizorilor de utilităţi care fac lucrări şi nu repară carosabilul. Unele devin şi motiv de litigiu. E.ON Gaz Distribuţie a atacat în instanţă o amendă de 2.500 de lei, pentru nerefacerea carosabilului de pe Splai Bahlui. „Lucrările în zona respectivă nu au fost efectuate de societatea noastră. Agentul constatator nu a analizat, deşi avea această posibilitate, cine este cel care a efectuat lucrarea, neverificând autorizaţiile emise pentru lucrările de reparaţii la zona respectivă”, a spus directorul general Virgil Metea. Procesul va continua la anul.