Dobânzile nu vor scădea prea curând

* BNR a transmis că, „potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 (...) iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent” * foare importantă în această traiectorie este situația politică încordată, atât la nivel local cât și european, cu mai multe rânduri de alegeri, care se suprapune peste războiul comercial anunțat de administrația Trump, prin majorarea taxelor vamale

Vineri, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, principalul eveniment al acestei luni, unde s-a decis menținerea dobânzii de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut și la 5,5% a celei pentru facilitatea de depozit, care devenise până la începutul lui noiembrie principala rată directoare a pieței monetare.

Măsura luată de BNR a coincis cu anunțul făcut de INS în aceeași zi conform căruia economia României a crescut în 2024 cu 0,9%, față de proiecția de 1,4% a Comisiei Europene și 3,4% cât anticipa Comisia de prognoză în raportul său de primăvară din aprilie 2024.

Situația economiei românești este una fragilă, în contextul în care inflația nu dă semne de temperare. În comunicatul de presă al BNR se arată că „potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 (...) iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent”.

În acest context nu este de așteptat ca ratele la credite să scadă prea curând. La aceasta va contribui și situația politică încordată, atât la nivel local cât și european, cu mai multe rânduri de alegeri, care se suprapune peste războiul comercial anunțat de administrația Trump, prin majorarea taxelor vamale.

Decizia BNR a fost anticipată de piață, astfel că la sfârșitul săptămânii indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,09%.

 

Cursul euro a revenit după mai bine de două luni peste pragul de 4,977 lei și a fost stabilit vineri la 4,9771 lei, față de 4,9773 lei, în ședința precedentă, la doar 0,1 bani de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în septembrie 2023. Pe parcursul săptămânii culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,975 – 4,9775 lei.

 

Euro a crescut vineri la 1,0515 dolari și a terminat ziua la 1,0491 dolari, față de un minim de 1,0286 dolari la începutul săptămânii. Evoluția ascendentă s-a datorat amânării majorărilor la taxele de import în SUA dar și discuției Trump – Putin referitoare la încheierea războiului din Ucraina.

Pe de altă parte, vânzările cu amănuntul din SUA au scăzut în ianuarie cu 0,9% faţă de luna precedentă, ceea ce ar putea influența politica monetară a Fed. Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, a afirmat recent în fața Congresului, că „politica monetară este acum semnificativ mai relaxată decât era înainte şi nu suntem nevoiţi să ne grăbim”, referindu-se la momentul optim pentru reducerea ratei de referință care este în prezent de 4,25 - 4,50%.

Cursul francului elvețian a închis săptămâna la 4,2715 lei iar lira sterlină la 5,9799 lei.

Marțea trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 450,2987 lei, în timp ce uncia a crescut până la 2.945 dolari/uncie. Vineri, prețul a fost stabilit de BNR la 448,7474 lei, în timp ce uncia a coborât de la 2.936 dolari până la 2.875,20 dolari.

Bitcoin a fluctuat la nivel săptămânal între 94.500 și 98.700 dolari iar ethereum s-a mișcat în culoarul 2.550 – 2.800 dolari. Analiză transmisă de Agenția Domus M&D