Două treimi dintre angajați se tem de AI

* Inteligența artificială este privită tot mai mult ca un instrument de lucru, dar nu și ca un înlocuitor al discernământului uman * un studiu arată că 48% dintre angajații români consideră AI extrem de utilă, în timp ce 66% se tem de supra-dependența față de această tehnologie la locul de muncă

Inteligența artificială a intrat rapid în birouri, în rapoarte, în emailuri, în recrutare, în analiza datelor, în comunicare și în activități creative. Pentru o parte dintre angajați, AI înseamnă timp câștigat, sarcini repetitive eliminate și acces mai rapid la informații. Pentru alții, aceeași tehnologie vine cu neliniște: teama că munca va deveni prea dependentă de algoritmi, că performanța va fi evaluată automat sau că deciziile care privesc oamenii vor fi luate fără oameni.

Potrivit unui studiu Genesis Property, publicat recent, aproape jumătate dintre angajații români, 48%, consideră că inteligența artificială este un instrument extrem de util, care le simplifică munca. În același timp, două treimi dintre respondenți, 66%, se tem de supra-dependența față de această tehnologie la locul de muncă.

Datele arată o relație ambivalentă cu AI: angajații îi văd avantajele, dar nu vor ca tehnologia să preia controlul asupra deciziilor importante. 56% dintre respondenți consideră că AI riscă să dezumanizeze munca, 40% tratează cu prudență impactul acesteia asupra joburilor, iar 31% spun că le creează anxietate când vine vorba despre siguranța locului de muncă pe termen lung.

Deciziile despre oameni trebuie să rămână la oameni

Una dintre cele mai sensibile concluzii ale studiului privește folosirea AI în deciziile care afectează direct angajații. 62% dintre respondenți afirmă că noua tehnologie nu ar trebui folosită pentru decizii precum evaluări, promovări sau concedieri.

Această temere arată că problema nu este neapărat folosirea AI pentru sarcini tehnice, administrative sau repetitive, ci transferul responsabilității către sisteme automate. Angajații par dispuși să accepte AI ca instrument de sprijin, dar nu ca arbitru al carierei lor.

Tot în această zonă se înscrie și reticența față de folosirea inteligenței artificiale pentru citirea sau interpretarea stării emoționale. Peste jumătate dintre respondenți, 53,6%, nu sunt de acord cu utilizarea AI în evaluarea emoțiilor, motivației sau stării psihologice. În plus, peste 35% consideră că relațiile interpersonale și dinamica de echipă trebuie să rămână exclusiv umane.

Productivitate mai mare, dar și risc de suprasolicitare digitală

Angajații recunosc beneficiile concrete ale AI. Potrivit studiului, tehnologia contribuie la creșterea productivității prin automatizarea sarcinilor repetitive, menționată de 53% dintre respondenți, prin analiza rapidă a datelor, indicată de 40%, și prin susținerea activităților creative, menționată de 28%. Aproape 55% dintre angajații intervievați spun că tehnologia ar trebui îmbinată la birou cu elemente care îi ajută să se deconecteze: zone de relaxare, spații pentru conexiune cu echipa, birouri în aer liber, interioare cu lumină naturală, ventilație adecvată, plante și alte elemente naturale. În plus, 34% susțin că este nevoie de zone dedicate colaborării și interacțiunii umane fără tehnologie.

Cea mai mare îngrijorare legată de tehnologiile folosite la serviciu vizează monitorizarea. 50,8% dintre angajați indică sistemele de monitorizare a activității drept principal factor de disconfort. În același timp, 42,9% sunt îngrijorați de evaluările automatizate ale performanței, fără filtru uman. Aceste cifre arată că angajații nu se tem doar de AI ca instrument tehnic, ci mai ales de modul în care aceasta poate fi folosită pentru control. Diferența dintre un program care ajută la muncă și unul care supraveghează permanent activitatea este esențială pentru nivelul de încredere dintr-o organizație.

Dan DIMA