Euro a revenit la pragul de 5,24 lei

Leul se va confrunta cu presiuni ridicate, provenite din divergența dintre economia SUA, care se dovedește a fi mult mai rezilientă decât cea a zonei euro, care pare blocată în stagnare și se confruntă cu efectele creșterii prețurilor la energie și cu slăbiciunile din sectorul manufacturier, în special cel auto.

Aceasta va afecta direct economia românească, dacă avem în vedere numărul mare de companii locale implicate în acest sector. În ultimele săptămâni, marii producători germani de autoturisme au anunțat că sunt pregătiți să închidă mai multe fabrici și să concedieze sute de mii de angajați.

Ironic, existența unui guvern interimar are un efect pozitiv asupra deficitului bugetar, care a fost în primele cinci luni de 1,75%, față de 3,39% în perioada similară din 2026.

Creșterea ofertei de valută venită din partea companiilor care urmau să își achite taxele și impozitele la bugetul de stat dar și din partea investitorilor interesați de achiziția titlurilor de stat a avut darul de a scădea joi cursul euro de la 5,2461 la 5,2317 lei. Finalul săptămânii, a adus o creștere a mediei la 5,2390 lei, în timp ce cotațiile au urcat de la 5,232 lei, la deschidere, până la 5,244 lei.

Statul s-a împrumutat joi și vineri cu circa 1,04 miliarde lei cu scadența în aprilie 2035, pentru care a acceptat o dobândă media anuală de 6,69%. S-au adăugat alte peste 1,8 miliarde lei obținute prin intermediul unei emisiuni cu scadența în iulie 2028, la un randament mediu anual de 6,23%.

Ofertele de cumpărare pentru bonurile scadente în 2025 s-au ridicat la aproape 2,1 miliarde lei, respectiv aproape 2,2 miliarde lei în cazul titlurilor cu scadența în iulie 2028.

Cererea de titluri de stat a asigurat stabilitatea în piața monetară, unde există un exces de lichiditate, în condițiile în care băncile nu se înghesuie să stimuleze creditarea.

La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,98%.

Perspectiva înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale americane, care ar putea ridica dobânzile în această toamnă, cu scopul de a retrage inflația în apropierea țintei sale de 2%, a dinamizat dolarului, în ciuda faptului că BCE a majorat recent rata sa de referință de la 2 la 2,5%

Euro a atins la jumătatea săptămânii un minim de 1,1325 dolari, dar a urcat vineri la 1,1354 – 1,1435 dolari și a închis peste Ocean la 1,1384 dolari. În piața locală, moneda americană a urcat până la 4,6227 lei dar a terminat săptămâna la 4,5912 lei.

Vineri, cursul francului elvețian a urcat la 5,6838 lei iar al lirei sterline la 6,0731 lei.

Metalul galben a profitat vineri de volatilitatea monedei americane iar uncia a urcat de la 3.970 la 4.096 dolari, ceea a influențat prețul gramului de aur care a crescut de la 590,7325 lei, minim al ultimei jumătăți de an, la 598,3364 lei, față de 618,2179 la începutul săptămânii.

Joi seară, bitcoin a atins un minim de circa 58.000 dolari, și se tranzacționa la sfârșitul săptămânii între 59.710 și 60.400 dolari. Analiștii consideră că principala criptomonedă se află, din punct de vedere istoric, într-o perioadă de retragere, în care a pierdut circa 70% faţă de maximul precedent.