Lacurile Iașului se micșorează. Unde s-a retras apa în 40 de ani

* imaginile satelitare arată retrageri importante ale suprafețelor de apă din județul Iași * Balta Vladnic și acumularea din sudul localității Bălțați au înregistrat cele mai mari modificări, în timp ce lacurile Chirița și Podu Iloaiei și-au păstrat aproape integral vechile suprafețe acoperite de apă

Lead: Lacurile din județul Iași și-au schimbat considerabil contururile în ultimele patru decenii. Unele acumulări au pierdut suprafețe întinse de apă, în timp ce altele au rămas relativ stabile. O analiză a imaginilor satelitare Landsat, care compară verile anilor 1984–1988 cu perioada 2021–2025, arată diferențe importante între lacurile Vladnic, Bălțați, Aroneanu, Dorobanț și Chirița.

La Vladnic, apa a dispărut de pe aproape toată suprafața veche

Cea mai puternică modificare apare la Balta Vladnic. În perioada 1984–1988, imaginile satelitare indicau o suprafață acoperită de apă de aproximativ 2,3 kilometri pătrați. Patru decenii mai târziu, apa mai era prezentă în majoritatea verilor analizate pe numai 1% din această suprafață. Nu înseamnă că balta era complet secată în 2026, ci că vechiul luciu de apă s-a redus drastic.

O situație asemănătoare apare la acumularea din sudul localității Bălțați. Din suprafața de aproximativ 0,8 kilometri pătrați identificată în anii '80, apa a persistat pe numai 24%. În schimb, acumularea din nordul aceleiași localități a păstrat apă pe 99% din vechiul contur.

Aroneanu și Dorobanț au pierdut din vechiul luciu de apă

Și lacurile din apropierea municipiului Iași prezintă modificări. La Aroneanu, imaginile satelitare indică persistența apei pe 81% din vechea suprafață. La Dorobanț, proporția este de 83%. Aceste procente nu reprezintă gradul actual de umplere a lacurilor, ci suprafața din vechiul contur pe care apa a continuat să fie observată în majoritatea verilor 2021–2025.

Alte acumulări ieșene au evoluat diferit. Lacul Ciurbești a păstrat apă pe 72% din suprafața de referință, Belcești pe 87%, iar Tansa pe 94%. La Podu Iloaiei, procentul ajunge la 100%, ceea ce indică persistența apei pe întregul contur vechi analizat.

Pentru lacurile Ciric I, II și III nu sunt prezentate rezultate individuale comparabile în această analiză. Datele administrative arată însă că acumularea Ciric III are un volum total înscris de 2,6 milioane de metri cubi. Cifra reprezintă o caracteristică a acumulării, nu cantitatea de apă existentă în prezent.

Chirița își păstrează aproape integral vechiul contur

Lacul Chirița se numără printre acumulările cu modificări reduse ale suprafeței vizibile din satelit. Apa a persistat pe 95% din conturul identificat în anii 1984–1988. Chirița figurează între sursele de alimentare a Stației de Tratare a Apei Chirița, cu un debit indicat de 1.150 de litri pe secundă. Sursa deservește municipiul Iași și zona metropolitană.

Stabilitatea suprafeței nu garantează însă menținerea volumului. Un lac poate avea aproape același contur, dar un nivel mai scăzut al apei. Imaginile satelitare nu permit stabilirea adâncimii și a cantității de apă disponibile.

Ce arată sateliții și ce trebuie verificat

Analiza realizată de Marius Comper, actualizată la 5 noiembrie 2026, urmărește 402 lacuri și acumulări din România, utilizând imagini Landsat din 43 de veri consecutive. Comparația procentuală este realizată între perioadele 1984–1988 și 2021–2025.

Rezultatele evidențiază modificarea suprafețelor de apă, dar nu stabilesc singure cauzele. Seceta, evaporarea, colmatarea, intervențiile asupra acumulărilor și utilizarea apei pot avea efecte diferite de la un lac la altul.

Dan DIMA