Starea educației din România: 16% dintre copiii români de 6–14 ani nu sunt înscriși la școală. La liceu, abandonul școlar crește la 32%

Nivelul școlarizării copiilor români cu vârsta 6–14 ani este de doar 84%, ceea ce înseamnă că restul de 16% nu sunt înscriși la școală, arată raportul OCDE publicat marți. Pentru comparație, media OCDE este de 2%.

La liceu, procentul celor neînscriși se dublează – 32% din copiii români cu vârste între 15 și 19 ani nu urmează vreo formă de învățământ, în timp ce media OCDE este de 16% pentru această categorie de vârstă.

Nici la nivel de învățământ superior situația nu e mai bună. Numărul tinerilor care urmează o facultate a fost de 24% în 2024 - în scădere de la 26% în 2019.

Raportul OCDE mai arată că proporția tinerilor din România cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu sunt nici angajați, nici încadrați în programe de educație sau formare profesională (NEET)este, de asemenea, peste media OCDE: 22% față de 14%. 

În medie, în țările OCDE, ratele șomajului au scăzut sau au rămas stabile între 2019 și 2024 pentru fiecare nivel de educație al angajaților.

Cu toate acestea, în câteva țări – precum România și Finlanda – rata șomajului pentru adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani care nu au absolvit studii superioare a crescut cu cel puțin 6 puncte procentuale între 2019 și 2024, mai arată raportul OCDE.

Numărul profesorilor - părți bune și părți rele

Raportul „Education at a Glance 2025” arată că România stă bine la ocuparea posturilor de profesori în învățământul primar (doar 0,7% din posturi sunt neocupate). La gimnaziu, însă, 1,9% din posturi sunt neocupate, mai ales în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM).

Prezent la lansarea raportului de la București, secretarul de stat Sorin Ion a spus că cea mai gravă lipsă de profesori este pentru disciplinele fizică, chimie, tehnologia informației și informatică și matematică.

„De exemplu, la fizică, raportul dintre numărul de candidați și numărul de posturi libere este unul total nesatisfăcător, în sensul că am avut la ultimul concurs circa 200 de candidați și aproape 700 de posturi complete, fără să mai vorbim de cele incomplete”, a spus Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul român al Educației.

Cu toate acestea, situația din România pare mai bună decât în alte țări europene. De exemplu, în Austria procentul de posturi neocupate în învățământul secundar este de 5,1%, comparativ cu 3,8% în învățământul primar.

Din raportul OCDE reiese că absolvenții de facultate au șanse mai mari la angajare în România: rata de ocupare în rândul persoanelor de 25-64 de ani este de 92%, comparativ cu 87% media OCDE.

Cu toate că salariile celor cu studii superioare sunt mai mari cu 41% comparativ cu cei care au absolvit doar liceul, românii câștigă mai puțin față media în OCDE – cei care au studii superioare au venituri cu 54% mai mari comparativ cu cei cu studii medii.

Documentul mai arată că, în privința angajării în timpul studiilor superioare, 10% din studenții din România muncesc cât timp învață, în timpul facultății, procent similar celui din Italia, Grecia sau Portugalia.