VIDEO Imagini din interiorul Catedralei Mântuirii Neamului, cu 10 luni înainte de sfințire

 Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului au avansat, însă construcția nu va fi gata până la inaugurarea anunțată în octombrie anul acesta. Lucrările se vor extinde până în 2027, a declarat, pentru HotNews, consilierul patriarhal Nicolae Crîngașu, cel care coordonează șantierul. Preotul a vorbit și despre costurile construcției, estimate până acum la peste 200 de milioane de euro. 

Catedrala Mântuirii Neamului urmează să fie deschisă publicului în toamna acestui an, pe 26 octombrie, potrivit anunțului făcut de basilica.ro, agenția de presă a Patriarhiei Române. Construcția a început în 2010, iar lucrările sunt încă în desfășurare.  

 „Mai avem foarte mult de lucru. Nu sfințim biserica pentru că e gata, așa cum ar trebui, ci pentru că avem un mare eveniment în anul acesta: Centenarul Patriarhiei Române”, explică preotul Nicolae Crângașu. 

HotNews a vizitat șantierul Catedralei Mântuirii Neamului. Patriarhia nu permite fotografia sau filmarea în interior, însă ne-a pus la dispoziție imagini dinăuntru.

Deși exteriorul catedralei este deja bine conturat, cu lucrări semnificative finalizate la soclu și acoperișuri, în continuare se depun mari eforturi pentru a aduce la termen toate etapele de construcție. 

„În prezent, toată atenția noastră este concentrată pe catedrală, pentru a o sfinți în octombrie 2025”, a declarat preotul Crîngașu. 

Printre principalele lucrări rămase de finalizat la exterior se numără placarea cu piatră a soclului și tencuirea unor zone semnificative, inclusiv partea de deasupra arcadelor pridvorului. 

De asemenea, un balcon amplu va fi ridicat pe fațada vestică a catedralei, destinată să găzduiască marile ceremonii religioase.

Crucea de 7 metri pe turla catedralei

În perioada 1-7 aprilie 2025, preotul Crîngașu a anunțat că va fi ridicată crucea de 7 metri pe turla mare a catedralei, o etapă simbolică a proiectului. 

„Una dintre ultimele etape, care va fi deosebit de spectaculoasă, este ridicarea crucii pe turla mare. Deși acest lucru durează doar o zi, sperăm să reușim să o instalăm între 1 și 7 aprilie. Crucea de 7 metri înălțime a fost deja montată la sol, dar nu a putut fi ridicată până acum din motive tehnologice. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vrem să finalizăm acest pas la începutul lunii aprilie, iar procesul va fi un moment impresionant, nu doar pentru șantier, ci și pentru privitorii care vor observa cum crucea se ridică până în vârful turlei”, mai spune preotul. 

Vor continua și lucrările de montare a vitraliilor. Cele mai vizibile zone ale catedralei, cum ar fi partea de vest (intrarea principală), sud (zona dinspre Bulevardul 13 Septembrie) și partea de est (Sfântul Altar), sunt prioritare și zeci de muncitori lucrează la finalizarea lor. 

Partea de nord ar putea rămâne neterminată până la sfințire, crede Nicolae Crîngașu. 

Altarul de vară: un loc de cult în aer liber

Un alt punct de interes este altarul de vară, amplasat într-o piațetă mare ce va oferi un loc de cult în aer liber. 

„Acesta va fi folosit pentru slujbe, mai ales în marile sărbători, când mulți credincioși nu vor avea loc în interiorul catedralei”, a explicat preotul Crîngașu. Altarul de vară va include patru porticuri, două drepte și două curbate, și va avea o platformă de aproape 10.000 de metri pătrați.

Subsolul Catedralei, spațiu pentru evenimente culturale și loc de odihnă pentru pelerini 

Subsolul Catedralei Mântuirii Neamului va fi transformat într-un spațiu multifuncțional, destinat mai multor tipuri de activități, explică consilierul patriarhal. 

Pe lângă slujbele religioase, care vor avea loc în interiorul bisericii, în subsol vor fi organizate evenimente culturale, cum ar fi spectacole de muzică și conferințe. Acestea nu vor fi neapărat legate de religie, ci vor fi mai degrabă evenimente de cultură generală.

Subsolul va găzdui și mese pentru pelerinii care vin să viziteze catedrala, asigurându-le și un loc unde să se odihnească. În plus, va exista și un spațiu dedicat activităților sociale și caritabile, care vor sprijini comunitatea locală, mai spune preotul Crîngașu. 

Se lucrează intens și la instalațiile exterioare, potrivit preotului. 

„Instalațiile sunt realizate la cele mai înalte standarde, folosind sisteme moderne pentru iluminat, încălzire, climatizare și apă-canalizare, toate adaptate dimensiunilor catedralei. De asemenea, am acordat o mare atenție protecției la incendiu, având în vedere amploarea construcției, iar aceste instalații sunt gândite să susțină atât funcționarea zilnică a catedralei, cât și vizitele pelerinilor și turiștilor.”

Interiorul, aproape gata 

„La interior lucrăm intens la pictură. Ar trebui să terminăm de pictat naosul catedralei. Sfântul altar în totalitate este aproape gata, că mai avem și acolo mici lucruri de retușat, dar naosul, care înseamnă turla mare, apsida nord și apsida sud, care sunt foarte mari, de asemenea ar trebui să fie pictate până la momentul sfințirii. Și, în plus, partea de pronaos, partea a 2-a a bisericii dinspre zona în care suntem acum, lucrăm la tencuire pentru că nu sunt tencuiți pereții”, explică preotul Crîngașu. 

Lucrări la pictura din interior. Foto: Trinitas TV

„Catedrala este încă în faza de pregătire pentru sfințire, dar nu este terminată. Vrem să precizăm că nu o sfințim pentru că e gata, ci pentru că anul acesta sărbătorim Centenarul Patriarhiei Române. De aceea ne mobilizăm să fie într-un stadiu cât mai avansat cu putință”, a precizat coordonatorul șantierului. 

„Nu cu banii pentru spitale s-a construit această catedrală”

Când a fost întrebat despre criticile legate de costurile ridicate ale Catedralei, cu bani de la buget, în contextul altor priorități sociale, preotul Crîngașu a răspuns că lăcașul de cult a fost construit cu mult mai puțini bani decât s-a estimat inițial. În plus, spune el, fondurile alocate pentru acest proiect nu au fost luate din bugetele destinate spitalelor sau altor domenii sociale. 

„Nu ne sunt cunoscute obiectivele statului român sau ale altor instituții care nu sunt bisericești, așa că nu putem să oferim o explicație pentru acest lucru. Ce pot să vă spun însă este că, până acum, catedrala a costat mult mai puțin decât se estima în 2010, chiar dacă au fost creșteri semnificative ale costurilor, cum ar fi pentru euro, benzină și motorină. La noi, zilnic, sunt sute de utilaje pe șantier, iar costurile cu forța de muncă în construcții au crescut, la fel ca și altele. În acest context, comparativ cu catedrala Notre-Dame, costurile pentru catedrala noastră sunt incomparabil mai mici. De exemplu, doar acoperișul de la Notre-Dame a costat cât întreaga noastră catedrală. 

Din păcate, am aflat de la un fost comisar european român, care a fost responsabil de zona respectivă, că au fost alocați bani europeni pentru construirea a trei spitale regionale mari în România, dar aceștia nu au putut fi folosiți, nu s-au putut construi. 

Deci, cei care spun că vrem spitale, nu catedrale, trebuie să știe că nu cu banii pentru spitale s-a construit această catedrală.

Desigur, nu cunoaștem toate motivele pentru care nu au fost realizate obiectivele laice, dar aceste lucruri sunt în afacerea autorităților responsabile. Pe de altă parte, misiunea noastră este să asigurăm românilor – 90% dintre ei ortodocși – lăcașuri de cult, unde să se poată ruga, să participe la slujbe, să se spovedească și să se împărtășească.”

„E nevoie de mai multe biserici în București”

Preotul spune că bisericile din București nu sunt suficient de încăpătoare pentru câți credincioși practicanți sunt, iar în multe locuri oameni stau afară, ca să ia parte la slujbe. 

„Dintre bucureștenii ortodocși practicanți, nu doar cei care se declară ortodocși, ci și cei care merg efectiv la biserică, doar 2% reușesc să participe la slujbe în lăcașurile de cult din oraș. În București sunt multe biserici, dar restul de 98% nu au loc în interior, așa că rămân afară. Este trist că avem atât de puține lăcașuri de cult pentru nevoile credincioșilor practicanți”. 

Nicolae Crângașu crede că noua catedrală va contribui la îmbunătățirea acestei statistici, dar doar într-o mică măsură. 

„Când e frig, vă rog să mă credeți că sunt profund impresionat, până la lacrimi, când văd, de exemplu, la Catedrala veche, cum oamenii stau afară, în ploaie sau frig, în genunchi, din credința lor. Ei nu au loc în biserică și nici în alte lăcașuri de cult”. 

Costurile vor fi prezentate oficial la sfințirea bisericii

Întrebat câți bani au fost investiți până acum, din surse publice și private, părintele a răspuns că estimările oficiale ale costurilor Catedralei vor fi prezentate în momentul sfințirii acesteia. 

„Aici, la șantier, noi avem bugetele acestea împărțite pe lucrări, pe contracte, pe…. Mi-e greu să vă spun o cifră, dar cu siguranță că la momentul sfințirii, cel puțin, dacă nu și mai înainte, o să putem să facem o asemenea prezentare a cifrelor, pentru că nu este nimic secret, dar deocamdată ne ocupăm de construcție, mai puțin de contabilitate”.

Câți bani s-au investit în Catedrală 

În 2010, anul începerii construcției, Patriarhia spunea că va construi Catedrala „din fonduri proprii și din contribuțiile credincioșilor, și nu cu bani de la Buget”, dar lucrurile au stat diferit. 

Patru milioane de euro din bani publici au ajuns la Catedrala Mântuirii Neamului doar în 2024, scria anul trecut Europa Liberă România. 

Potrivit aceleiași surse, între anii 2016 și 2024, 174 de milioane de euro din bugetele publice au fost alocate pentru Catedrala Mântuirii Neamului. 

32 de milioane de euro au venit de la administrațiile locale, iar de la bugetul de stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, au fost alocate Catedralei 142 de milioane de euro.

2017 și 2018 – cei mai buni ani în relația Patriarhie – administrațiile locale

Cele 4 milioane de euro (20 de milioane de lei) date Patriarhiei, de la începutul anului 2024, numai de către două administrații locale sunt, de departe, cea mai mare infuzie de bani din bugete locale în Catedrala Mântuirii Neamului din ultima perioadă, mai scrie Europa Liberă România. 

Cei mai buni ani au fost 2017 – când de la Primăria București, Primăria Sector 1 și Primăria Sector 3 au plecat 10 milioane de euro (48,5 milioane de lei), și 2018, când aceleași primării de mai sus plus Primăria Sector 2 și Consiliul Județean Timiș au cotizat, în total, cu peste 11 milioane de euro (53,6 milioane de lei). 

Toate administrațiile locale menționate erau conduse, în acei ani, de Partidul Social Democrat (PSD): București – Gabriela Firea, sectorul 1 – Daniel Tudorache, sectorul 2 – Mihai Mugur Toader, sectorul 3 – Robert Negoiță, Consiliul Județean Timiș – Sorin Grindeanu, potrivit sursei citate. 

Programul Catedralei Mântuirii Neamului 

După sfinţirea din acest an, Catedrala Naţională va rămâne deschisă pentru slujirea liturgică şi participarea credincioşilor.

„Va fi permanent deschisă închinătorilor și va avea un program liturgic deosebit, inclusiv la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, de luni, 27 octombrie 2025”, a confirmat Părintele Ionuț Corduneanu, Vicar Administrativ Patriarhal, pentru Trinitas TV.