15 mai, Ziua Bujorului. Floarea națională a României

România marchează pe 15 mai Ziua Bujorului, sărbătoarea dedicată florii declarate oficial simbol național. Alegerea nu ține doar de frumusețea unei plante de primăvară, ci de legătura bujorului cu tradiția, memoria, folclorul și patrimoniul natural.

 Momentul vine chiar în perioada în care bujorii înfloresc în grădini, parcuri, rezervații naturale și colecții botanice. Bujorul a primit acest statut prin legea promulgată în 2022, în urma unui demers susținut de specialiști, horticultori și promotori ai patrimoniului natural românesc. Dincolo de frumusețea lui, bujorul a devenit un reper cultural și identitar. Este asociat cu primăvara, cu dorul, dragostea, memoria și vitalitatea, dar și cu imaginea unei Românii care își redescoperă simbolurile naturale.

De ce a fost aleasă această floare ca simbol național

Bujorul are o prezență veche în cultura românească. Apare în motive populare, în pictură, în portul tradițional, în cântece și în expresii legate de frumusețe, tinerețe și emoție. Expresia „bujori în obraji” a rămas una dintre cele mai cunoscute imagini ale sănătății și vitalității în imaginarul popular. Potrivit materialelor documentare dedicate acestei zile, bujorul este asociat în folclor cu dorul, iubirea și frumusețea. În unele comunități, sărbătorile bujorului sunt legate de omagierea naturii și de frumusețea spirituală. Alegerea sa ca floare națională are legătură și cu prezența unor specii de bujor în flora spontană a României, dar și cu popularitatea plantei în grădinile românilor. Facultatea de Horticultură din București menționează colecții importante de bujori și varietăți cultivate, ceea ce arată că floarea are atât valoare ornamentală, cât și interes științific.

Bujorul, între grădină, patrimoniu și simbol oficial

Bujorul nu mai este privit doar ca o floare decorativă. În ultimii ani, a fost folosit tot mai des în evenimente culturale, expoziții horticole, campanii vizuale și proiecte de promovare a identității naționale. Legea prin care bujorul a fost declarat floare națională permite organizarea anuală de evenimente, expoziții horticole, festivaluri și manifestări dedicate acestei flori. Simbolistica lui este ușor de înțeles. Bujorul are culoare puternică, parfum, fragilitate și o spectaculozitate aparte. Înflorește pentru o perioadă scurtă, dar intensă, ceea ce îl face una dintre cele mai vizibile flori ale primăverii. Un detaliu mai puțin cunoscut este că bujorul a ajuns și în zona simbolurilor vizuale oficiale. Direcția Generală de Pașapoarte a transmis, în 2025, că integrarea bujorului în pașaportul românesc reprezintă o recunoaștere a valorilor naționale și a simbolurilor României. Această trecere din grădină în spațiul oficial arată cum o floare poate deveni semn de identitate culturală. [H2] Cum poate fi marcată Ziua Bujorului Ziua Bujorului poate fi celebrată prin vizite în grădini botanice, expoziții florale, ateliere pentru copii, fotografii tematice sau lecții despre plante, tradiții și biodiversitate. Pentru școli, muzee, biblioteci sau ONG-uri, 15 mai poate deveni un prilej pentru activități dedicate naturii, simbolurilor naționale și patrimoniului. Pentru publicul larg, sărbătoarea are și o dimensiune simplă: un buchet de bujori, o fotografie într-o grădină înflorită, o amintire despre copilărie sau despre florile din curtea bunicilor. Într-o perioadă în care simbolurile naturale sunt redescoperite, Ziua Bujorului poate deveni una dintre cele mai vizibile sărbători florale ale primăverii.

O zi despre frumusețe, memorie și natură

Pe 15 mai, bujorul adună mai multe sensuri: frumusețe, tradiție, natură, memorie și identitate. Este o floare care poate apărea la fel de firesc într-o poveste de familie, într-o fotografie de primăvară, într-o lecție de botanică sau într-un simbol național. Ziua Bujorului nu este doar despre o floare frumoasă. Este despre felul în care România își privește patrimoniul natural și despre modul în care un simbol simplu poate crea legături între generații, locuri și amintiri. Maura ANGHEL