Academia participă la reabilitarea liniei de tramvai din Iași!

* asocierea formată din Procons Group (Bihor) și Construcții Erbașu (București) a cîștigat licitația, aceasta fiind susținută de o rețea extinsă de subcontractanți și terți, care include nume din zona infrastructurii, electrificării, automatizărilor și chiar instituții academice precum Academia Română – Filiala Iași, un detaliu rar întâlnit în astfel de proiecte, dar relevant pentru componenta de cercetare și expertiză locală

La Iași, modernizarea infrastructurii de tramvai intră într-o fază cu miză mare, dar și cu un detaliu care atrage imediat atenția: o singură ofertă depusă pentru un contract de aproape 95 de milioane de lei. Într-o piață a lucrărilor publice unde competiția este, în mod normal, un element esențial al eficienței și controlului costurilor, situația devine automat un semnal de analiză.

Proiectul vizează una dintre cele mai importante artere de transport public ale orașului: reabilitarea și extinderea liniei de tramvai Pod Roș - Anastasie Panu, un coridor urban strategic care leagă zona centrală de sudul orașului și de polul de dezvoltare Palas – Sf. Lazăr. Valoarea totală estimată a contractului este de 94.854.268,26 lei, adică aproximativ 18,5 milioane de euro, finanțare asigurată prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, axat pe mobilitate urbană durabilă.

Din punct de vedere tehnic, proiectul este complex și ambițios. Se lucrează pe mai multe paliere simultan, nu doar la înlocuirea căii de rulare, ci la o reconfigurare completă a infrastructurii de tramvai.

Pe segmentul principal, este prevăzută reabilitarea a 1.670 metri de cale simplă, folosind șină tip grooved montată în dale elastice, o soluție modernă care reduce vibrațiile și zgomotul urban și promite o durată de viață de peste 30 de ani fără intervenții majore. În termeni practici, este o schimbare de generație tehnologică pentru infrastructura de tramvai.

În paralel, proiectul include și o extindere de 1.070 metri pe axa Sf. Lazăr - Anastasie Panu. Această componentă este strategică, deoarece conectează direct zone rezidențiale dens populate cu centrul administrativ și comercial al orașului. Intervenția nu este simplă: presupune inclusiv coborârea liniei roșii cu 50–75 cm pe anumite tronsoane, pentru a respecta o pantă maximă de 6%, ceea ce implică lucrări de infrastructură urbană de precizie.

Linia de tramvai nu mai este doar o infrastructură fizică, ci devine un sistem conectat, integrat în logica de „smart city”

Un alt segment important este modernizarea sistemului energetic și de iluminat. Se propune instalarea unor stâlpi multifuncționali care combină alimentarea liniei de tramvai cu iluminat LED inteligent, dotat cu telegestiune. Impactul estimat este unul direct asupra consumului energetic, cu eficiență mai mare și costuri operaționale mai reduse pe termen lung.

Proiectul introduce o componentă digitală extinsă, prin sisteme ITS (Intelligent Transport Systems). Aici intră prioritizarea automată a tramvaielor în intersecții (Green Wave),  afișarea în timp real a timpilor de așteptare în stații și sisteme CCTV integrate pentru siguranță și monitorizare urbană.

Practic, linia de tramvai nu mai este doar o infrastructură fizică, ci devine un sistem conectat, integrat în logica de „smart city”.

Totuși, elementul care ridică cele mai multe întrebări nu este partea tehnică, ci structura de piață a licitației. O singură ofertă depusă – venită de la asocierea formată din Procons Group (Bihor) și Construcții Erbașu (București) – indică o competiție extrem de limitată pentru un contract de această dimensiune.

Asocierea este susținută de o rețea extinsă de subcontractanți și terți, care include nume din zona infrastructurii, electrificării, automatizărilor și chiar instituții academice precum Academia Română – Filiala Iași, un detaliu rar întâlnit în astfel de proiecte, dar relevant pentru componenta de cercetare și expertiză locală.

Dincolo de datele tehnice, situația ridică o realitate structurală a pieței de construcții din România: proiectele mari de infrastructură urbană tind să fie absorbite de consorții tot mai consolidate, în timp ce numărul competitorilor reali se reduce.

În astfel de cazuri, licitația își pierde parțial rolul de competiție de preț și eficiență și devine mai degrabă o validare formală a unei capacități deja dominante în piață.

La Iași, dacă proiectul va fi implementat conform specificațiilor, impactul va fi vizibil atât în reducerea timpilor de transport, cât și în creșterea confortului și siguranței pentru zeci de mii de călători zilnic.

În esență, nu este doar o lucrare de infrastructură, ci o încercare de reconfigurare a modului în care Iașul își definește transportul public urban în următoarele decenii. Daniel BACIU