Bolojan a decis deblocarea a 6.800 posturi în spitale. Iașul riscă să piardă personal!

Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis deblocarea a peste 6.800 de posturi în sistemul sanitar și în serviciile de Ambulanță, însă măsura este mai restrânsă decât cea solicitată de Ministerul Sănătății. Potrivit premierului, vor fi aprobate cu aproximativ 10% mai puține posturi decât cele propuse inițial, în condițiile în care Executivul încearcă să țină sub control cheltuielile bugetare.

Decizia vine după zile de controverse privind necesarul real de personal din spitale și după ce Guvernul a anunțat că fiecare solicitare de angajare va fi analizată în funcție de gradul de ocupare a paturilor, volumul de activitate și cheltuielile de personal ale unităților medicale.

Protestele nu se opresc

Anunțul nu a reușit să calmeze tensiunile din sistem. Federația Sanitas a transmis că protestele din spitale continuă, sindicaliștii susținând că problema nu este reprezentată doar de numărul posturilor aprobate.

Președintele Sanitas, Iulian Pope, a anunțat că acțiunile de protest vor continua și miercuri, principala nemulțumire fiind proiectul noii legi a salarizării. Sindicatele avertizează că noul sistem de plată ar putea conduce la diminuarea veniturilor pentru o parte importantă a personalului medical, inclusiv prin modificarea modului de acordare a sporurilor.

Deși Iașul este principalul centru medical al Moldovei și preia anual zeci de mii de pacienți din întreaga regiune, unele dintre cele mai importante spitale ieșene ar putea fi dezavantajate de noua formulă prin care Executivul vrea să decidă unde mai sunt aprobate angajări.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Ministerul Sănătății trebuie să analizeze fiecare solicitare de personal în funcție de doi indicatori: gradul de ocupare a paturilor și ponderea cheltuielilor de personal în bugetul spitalelor. Unitățile cu paturi insuficient utilizate și costuri ridicate cu salariile ar urma să fie depunctate atunci când cer noi angajări.

La prima vedere, cifrele par să susțină această abordare. La nivel național, gradul mediu de ocupare al celor aproximativ 132.000 de paturi este de doar 65%, iar Guvernul susține că există spitale care consumă aproape întregul buget doar pentru plata salariilor.

Însă, în cazul Iașului, realitatea este mult mai complicată decât arată statisticile.

Iașul nu tratează doar ieșeni

Cele 19 spitale publice din județ au un grad mediu de ocupare de 70,7%, peste media națională. Dar acest procent spune doar o parte din poveste.

Iașul este cel mai mare pol medical din Moldova și deservește nu doar locuitorii județului, ci și pacienți din Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Galați, Vrancea și chiar din Republica Moldova. Pentru numeroase specialități de înaltă complexitate, alternativa pur și simplu nu există în alte județe.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon”, Institutul Regional de Oncologie, Institutul de Boli Cardiovasculare, Spitalul de Neurochirurgie sau Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” reprezintă unități regionale, unde ajung cele mai grave cazuri din întreaga Moldovă.

Aici, activitatea nu poate fi măsurată doar prin numărul de paturi ocupate.

Paradoxul „Sfânta Maria”

Cel mai bun exemplu este Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria”.

În statisticile oficiale, unitatea apare cu un grad de ocupare de numai 45%. Dacă analiza Guvernului va lua în calcul doar acest indicator, spitalul ar putea părea supradimensionat.

În realitate, situația este exact invers.

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, nominalizează Spitalul „Sfânta Maria” din Iași printre unitățile cu cel mai mare deficit de personal din România. Motivul este simplu: aici ajung copii cu patologii extrem de complexe din întreaga regiune, iar volumul de muncă al medicilor și asistenților este uriaș.

Problema este că normele de personal au fost stabilite în urmă cu mulți ani și nu mai reflectă activitatea actuală a marilor spitale regionale.

Cifrele ascund două lumi diferite

Diferențele dintre spitalele ieșene sunt spectaculoase.

Institutul de Boli Cardiovasculare funcționează cu un grad de ocupare de 98%, Spitalul de Boli Cronice din Târgu Frumos ajunge la 94%, Institutul Regional de Oncologie are 88%, iar Spitalul de Recuperare 86%.

În același timp, maternitățile „Cuza Vodă” și „Elena Doamna” figurează cu grade de ocupare sub 50%, iar Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri apare cu doar 2%.

Aceste diferențe ar putea influența direct decizia privind aprobarea unor noi angajări, chiar dacă multe dintre aceste unități îndeplinesc misiuni complet diferite și tratează categorii distincte de pacienți.

O analiză care poate schimba harta sănătății

Premierul Ilie Bolojan susține că personalul ar trebui redistribuit către secțiile aglomerate, iar paturile neutilizate transformate în locuri pentru îngrijiri paliative, domeniu în care România are un deficit major.

În practică, însă, mutarea unui medic sau a unui asistent de la o maternitate la un spital de neurochirurgie sau la un institut cardiovascular nu este o operațiune simplă. Specializările sunt diferite, iar formarea personalului medical durează ani.

Tocmai de aceea, reprezentanții pacienților avertizează că analiza nu trebuie făcută exclusiv pe baza unor indicatori statistici. Un spital regional de urgență nu poate fi comparat cu unul municipal, iar complexitatea cazurilor tratate nu se vede întotdeauna în gradul de ocupare al paturilor.

Miza pentru Iași este uriașă

Dacă Ministerul Sănătății va aplica aceeași grilă tuturor spitalelor din țară, fără să țină cont de rolul regional al marilor centre universitare, Iașul riscă să fie unul dintre județele cel mai puternic afectate.

Orașul continuă să fie poarta de acces la servicii medicale de înaltă performanță pentru milioane de locuitori ai Moldovei. Reducerea ritmului angajărilor în spitalele universitare ar însemna o presiune și mai mare asupra medicilor existenți, liste de așteptare mai lungi și timpi mai mari pentru pacienții care ajung la Iași din toate colțurile regiunii.

De aceea, analiza promisă de Guvern nu va decide doar câte posturi vor fi deblocate. Pentru Iași, miza este uriașă. Orașul nu deservește doar cei aproximativ 1 milion de locuitori ai județului, ci reprezintă principalul centru medical pentru peste patru milioane de oameni din întreaga regiune de nord-est. Tocmai de aceea, o analiză bazată exclusiv pe indicatori statistici riscă să ignore presiunea enormă exercitată asupra spitalelor universitare, unde complexitatea cazurilor și fluxul permanent de pacienți depășesc cu mult imaginea oferită de procentele privind ocuparea paturilor.

Carmen DEACONU