Iașul Evului Mediu. Utilitățile ajung cu anii în sate

Iașul Evului Mediu. Utilitățile ajung cu anii în sate

* în 2026, proiectele pentru apă, canalizare și gaze încă deschid șantiere în satele județului * diferența față de oraș rămâne uriașă

În timp ce municipiul Iași vorbește despre digitalizare, inteligență artificială și investiții de sute de milioane de euro, în numeroase comunități rurale conductele de apă, canalizare și gaze sunt încă înființate sau extinse. Evul Mediu al județului nu înseamnă că fiecare sat este complet rupt de utilități, ci că normalitatea ajunge fragmentat, după ani de proiecte, licitații și așteptare.

113 localități au intrat în marele proiect de apă și canalizare

Dimensiunea decalajului apare chiar în documentele APAVITAL. Master Planul a identificat 54 de aglomerări care trebuiau aduse la standardele europene privind alimentarea cu apă, colectarea și tratarea apelor uzate. Din cauza restricțiilor bugetare, în etapa finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare au fost incluse numai 29 de aglomerări, care cuprind 113 localități din 41 de unități administrativ-teritoriale. Valoarea proiectului este de 428 de milioane de euro. Lista cuprinde municipii, orașe și numeroase sate: Bădeni, Scobinți, Fetești, Zagavia, Topile, Conțești, Tătăruși, Iorcani, Pietrosu, Uda, Vâlcica, Heci, Bursuc Deal, Cozmești, Podolenii de Sus, Podolenii de Jos, Vașcani, Costești și Giurgești.

Lucrări contractate în ceasul al 12-lea

Un anunț de atribuire publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice în martie vizează lucrările din Axa 7 Hârlău–Cotnari. Contractul este împărțit în patru loturi și include extinderea sau înființarea rețelelor în Poiana, Feredeni, Slobozia, Deleni și Maxut, lucrări în Hârlău și Pârcovaci, conducta de aducțiune Hârlău–Cotnari–Cârjoaia și infrastructură pentru Poiana Mărului, Buhalnița și Zlodica. Faptul că asemenea lucrări majore sunt atribuite și în 2026 arată că problema nu aparține trecutului. Conductele, stațiile de pompare și rețelele de canalizare care ar fi trebuit să reprezinte infrastructura obișnuită a unei comunități sunt încă obiectul unor contracte aflate în diferite etape.

La Plugari, introducerea gazului a trecut în 2026 din etapa proiectelor în cea a lucrărilor. Primăria a anunțat în aprilie începerea șantierului pentru rețeaua care va traversa toate cele trei sate ale comunei – Plugari, Onești și Borosoaia – precum și comuna Prăjeni din județul Botoșani.

Este un progres pentru comunitate, dar și un reper al întârzierii. În timp ce în oraș gazul este de mult o utilitate obișnuită, în aceste sate conductele au început să fie introduse abia în primăvara anului 2026.

La sat, numai unul din cinci locuitori are canalizare

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, publicate în iunie și referitoare la anul 2025, arată ruptura uriașă dintre oraș și sat. În mediul urban, 9.751.800 de persoane erau conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 99,8% din populația rezidentă urbană. În mediul rural, doar 1.887.367 de persoane beneficiau de canalizare, adică 20,4% din populația satelor. Practic, doar unul din cinci locuitori din mediul rural era racordat.

Regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Iași, avea cel mai redus grad de conectare din țară: 41,1% din populația totală a regiunii. Urmau Sud-Muntenia, cu 42,8%, și Sud-Vest Oltenia, cu 51,3%.

Iașul Evului Mediu arată nu o hartă pe care fiecare sat ar fi complet lipsit de utilități, ci un județ în care modernizarea înaintează cu viteze diferite. Normalitatea ajunge mai întâi în proiect, apoi în licitație, după aceea în șanț și, mult mai târziu, la poarta omului. Pentru locuitorii satelor, dezvoltarea nu începe cu strategii sofisticate. Începe atunci când apa curge sigur la robinet, apele uzate sunt colectate, iar încălzirea unei case nu mai depinde în fiecare iarnă de o magazie plină cu lemne.

Dan DIMA