Scenariul care înfioară Iașul: ce s-ar întâmpla dacă s-ar rupe marile baraje din județ

* document oficial: 38.000 de hectare și zeci de localități din Iași ar putea fi inundate într-un scenariu extrem  * unda de șoc poate ajunge până în Iași, în câteva ore * ce localități din județ ar fi lovite de o viitură de proporții  * Prutul și Jijia, transformate în pericol major: ce ar însemna cedarea barajului Stânca–Costești

Unul dintre cele mai grave scenarii de risc analizate de autorități pentru județul Iași nu vizează cutremurele sau incendiile, ci o posibilă catastrofă hidrotehnică. Documentele oficiale privind managementul situațiilor de urgență descriu în detaliu ce s-ar putea întâmpla dacă unul dintre marile baraje de acumulare din regiune ar ceda sau dacă ar fi necesare deversări excepționale în urma unor viituri istorice.

Cel mai sever scenariu privește barajul Stânca-Costești, amplasat pe râul Prut

În cazul unei avarii majore sau al ruperii barajului, specialiștii estimează că în aval s-ar produce inundații cu efecte catastrofale, prin cedarea succesivă a digurilor de apărare dintre Trifești, Sculeni, Țuțora și Gorban. Consecințele ar fi uriașe: aproximativ 38.000 de hectare ar putea fi acoperite de ape, iar localitățile din lunca Prutului și a Jijiei, până spre Andrieșeni și chiar pe valea Bahluiului, către municipiul Iași, ar putea fi afectate.

Documentul arată că și fără ruperea barajului, simpla evacuare controlată a unor debite foarte mari poate genera probleme serioase. Dacă acumularea Stânca–Costești ar trebui să evacueze între 700 și 1.000 metri cubi pe secundă, unda de viitură ar ajunge la Bivolari în aproximativ 13 ore, la Ungheni în 23 de ore, la Colțul Cornii în 25 de ore, iar la Drânceni în aproximativ 40 de ore. Acest interval reprezintă timpul în care autoritățile ar trebui să organizeze avertizarea și evacuarea populației din zonele expuse.

Pericole mari pentru zona Hârlău-Belcești

Nici celelalte acumulări din județ nu sunt lipsite de riscuri. O avarie la barajul Pârcovaci ar afecta orașul Hârlău și comunele Scobinți, Ceplenița și Cotnari. Cedarea acumulării Tansa–Belcești ar pune în pericol aproximativ 300 de gospodării, gara Belcești, linia ferată Iași–Hârlău, stația de alimentare cu apă și alte obiective importante.

La Podu Iloaiei, un accident la baraj ar putea afecta alte 300 de gospodării, sute de hectare agricole, gara și chiar cartiere din municipiul Iași, precum Păcurari și Dacia.

Datele arată că județul Iași este vulnerabil și din cauza particularităților naturale. Rețeaua hidrografică însumează peste 2.300 de kilometri, însă doar aproximativ 30% dintre cursurile de apă au scurgere permanentă, restul devenind periculoase în timpul ploilor torențiale. În plus, în partea centrală a județului resursele de apă sunt reduse în mod obișnuit, însă precipitațiile abundente din lunile mai, iunie și iulie pot transforma rapid pâraiele și râurile în torenți capabili să provoace viituri.

Autoritățile au realizat de-a lungul timpului 256,5 kilometri de diguri, peste 182 kilometri de regularizări de albii, 17 acumulări cu rol de apărare și șase poldere, tocmai pentru limitarea unor astfel de dezastre. Totuși, documentele oficiale avertizează că, în cazul unor fenomene extreme sau al unor accidente tehnice majore, aceste sisteme pot fi depășite.

Specialiștii subliniază însă că aceste informații descriu scenarii de risc utilizate pentru planificarea intervențiilor de protecție civilă, nu o situație iminentă. Scopul lor este ca autoritățile să știe din timp ce măsuri trebuie luate pentru avertizarea populației, evacuare și limitarea pagubelor în eventualitatea producerii unui eveniment extrem.

Daniel BACIU