Cel puțin unul din zece adolescenți fumează

Cel puțin unul din zece adolescenți europeni folosește deja produse cu tutun sau nicotină, iar în România 7,5% dintre copiii de 10-14 ani fumează, potrivit datelor citate de Societatea Română de Pneumologie. Medicii avertizează că nicotina consumată în adolescență poate afecta dezvoltarea creierului și poate duce la dependență la vârsta adultă.

Societatea Română de Pneumologie avertizează că aproximativ 4,4 milioane de români sunt fumători. Prevalența fumatului în rândul adulților este de aproximativ 22%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert dintre adulții din România fumează. Cifra plasează țara noastră printre statele europene cu o prevalență ridicată a consumului de tutun.

Dincolo de statistica generală, cel mai îngrijorător semnal vine din zona adolescenților. Potrivit datelor citate de Societatea Română de Pneumologie, 7,5% dintre copiii cu vârsta între 10 și 14 ani fumează. La nivel european, 11,6% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani folosesc deja produse cu tutun sau nicotină. Practic, cel puțin unul din zece adolescenți intră deja în zona consumului de nicotină.

Țigările electronice și vapatul, noua poartă de intrare în dependență

Societatea Română de Pneumologie atrage atenția că produsele alternative cu nicotină au crescut alarmant în rândul tinerilor. Țigările electronice, dispozitivele de vapat, produsele aromatizate și tutunul încălzit sunt adesea percepute greșit ca fiind mai puțin nocive decât țigările clasice.

Aromele, ambalajele colorate și forma discretă a dispozitivelor le fac mai atractive pentru adolescenți. În multe cazuri, aceste produse nu sunt privite ca fumat propriu-zis, ci ca o alternativă inofensivă. Medicii spun însă că problema centrală rămâne aceeași: nicotina creează dependență.

„În acest moment trebuie să vorbim mult mai mult despre dependența de nicotină, având în vedere faptul că datele statistice arată o recrudescenţă a consumului, nu doar de produse clasice de tutun, ci și al alternativelor”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, țigările electronice și produsele de vapat au devenit o poartă importantă de intrare în dependența de nicotină pentru tineri. Adolescenții sunt de aproape nouă ori mai predispuși decât adulții să folosească astfel de produse, ceea ce arată cât de puternic ajung acestea în zona minorilor. „La mine în clasă fumează mai toți colegii, doar eu și amicul meu de bancă nu tragem din țigări. Colegii mei fumează încă din gimanziu. Mulți chiar împreună cu părinții lor, așa își încep ziua”, ne-a spus Alexandru un adolescent de 17 ani, din Iași.

Cost uriaș pentru sănătate: 30.000 de decese anual

Consumul de tutun nu produce doar dependență, ci și o povară uriașă pentru sistemul de sănătate. Potrivit datelor citate de Societatea Română de Pneumologie, aproape 30.000 de persoane mor anual în România din cauza bolilor asociate consumului de tutun.

Costul anual al acestor afecțiuni depășește 24 de miliarde de lei. În această sumă intră atât cheltuielile medicale directe, cât și costurile indirecte provocate de pierderea productivității, îmbolnăviri și decese premature.

Bolile asociate fumatului afectează plămânii, inima, vasele de sânge și cresc riscul de cancer. De aceea, medicii pneumologi susțin că lupta împotriva fumatului trebuie dusă nu doar în spitale, ci și în școli, în familie, în spațiul public și în legislație.

Teona SOARE