România pierde bani UE, iar copiii Iașului adorm flămânzi

România pierde bani UE, iar copiii Iașului adorm flămânzi

* țara noastră nu ar fi utilizat aproape jumătate din fondurile europene destinate alimentației elevilor în 2025 * la Iași, zeci de mii de copii beneficiază de forme de sprijin social, iar 325 de elevi au abandonat școala într-un singur an

Procedurile complicate și lipsa furnizorilor împiedică distribuirea alimentelor în unele școli, deși există finanțare europeană. Datele oficiale din Iași arată dimensiunea vulnerabilității: 43.651 de elevi au primit burse sociale, iar aproape 20.000 s-au încadrat în programul de rechizite gratuite.

România riscă să piardă bani europeni destinați alimentației elevilor, în timp ce numeroși copii din familii vulnerabile ajung seara acasă fără să fi primit hrana de care au nevoie.

Avertismentul a fost lansat de Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului și fostul șef al ISJ Iași. „Riscăm să nu absorbim toate fondurile europene și să trimitem în continuare copii la culcare seara poate nemâncați”, a declarat Luciana Antoci, apoi a atras atenția asupra unui paradox grav: România are bani la dispoziție, dar nu reușește să îi transforme în lapte, fructe și produse de panificație pentru elevi.

Aproape jumătate din fondurile pentru 2025 ar fi rămas nefolosite

Potrivit datelor prezentate de Luciana Antoci, România nu ar fi absorbit aproximativ jumătate din fondurile europene disponibile în anul financiar 2025 pentru Programul pentru Școli al României.

Programul cunoscut anterior drept „Laptele și cornul” funcționează încă după un mecanism construit în urmă cu aproximativ 25 de ani, deși situația comunităților, costurile transportului și piața furnizorilor s-au schimbat.

Procedurile greoaie de achiziție și lipsa operatorilor economici interesați să livreze în anumite județe fac ca produsele să nu ajungă în toate școlile. Fondurile necheltuite pot fi redistribuite către alte state ale Uniunii Europene, a explicat consilierul guvernamental.

Autoritățile pregătesc modificări ale legislației românești și susțin schimbarea regulilor europene pentru perioada financiară 2028–2034. Obiectivul anunțat este simplificarea achizițiilor și direcționarea banilor cu prioritate către copiii aflați în situații de vulnerabilitate.

Iași: 43.651 de elevi au primit burse sociale

În județul Iași nu există o statistică oficială unică intitulată „numărul copiilor săraci”. Datele administrative arată însă cât de mare este grupul elevilor care au nevoie de diferite forme de sprijin.

În anul școlar 2024–2025, nu mai puțin de 43.651 de elevi din județul Iași au beneficiat de bursă socială, în valoare de 300 de lei pe lună. Cifra nu poate fi echivalată automat cu numărul copiilor aflați în sărăcie, deoarece bursa socială reprezintă o categorie administrativă care acoperă mai multe situații de vulnerabilitate. Ea arată însă amploarea nevoii de sprijin din sistemul educațional ieșean.

Alți 3.603 elevi au primit burse tehnologice, iar 79 de eleve minore devenite mame au beneficiat de bursa specială acordată acestei categorii. Pentru toate tipurile de burse școlare din județul Iași au fost alocate peste 236 de milioane de lei.

Aproape 20.000 de elevi ieșeni s-au încadrat la rechizite gratuite

Un indicator și mai apropiat de vulnerabilitatea economică este programul național de acordare a rechizitelor gratuite.

În anul școlar 2024–2025, în județul Iași a fost prevăzut un necesar de 19.843 de pachete cu rechizite pentru elevii din clasele primare și gimnaziale proveniți din familii cu venituri reduse.

Programul se adresează copiilor aflați în întreținerea unor familii în care venitul mediu net lunar pe membru nu depășește 50% din salariul minim brut pe țară. Prin urmare, cei aproape 20.000 de beneficiari reprezintă un indicator concret al numărului mare de elevi ieșeni care trăiesc în gospodării cu resurse financiare limitate.

Numărul nu cuprinde toți copiii săraci din județ. Sunt incluși numai elevii din învățământul primar și gimnazial care îndeplinesc criteriile programului și pentru care au fost solicitate pachete.

La Iași, 325 de elevi au abandonat școala într-un an

Sărăcia și abandonul școlar sunt strâns legate, iar datele Inspectoratului Școlar Județean Iași arată că fenomenul este concentrat în special în comunitățile rurale.

În anul școlar 2024–2025, 325 de elevi din județul Iași au abandonat școala. Dintre aceștia, 263 proveneau din mediul rural și numai 62 din mediul urban. Astfel, aproape 81% dintre cazuri au fost înregistrate la sate.

Cele mai multe abandonuri s-au produs la gimnaziu:

• 197 de cazuri în clasele V–VIII;
• 109 cazuri în învățământul primar;
• 19 cazuri în învățământul profesional.

Dintre cei 325 de elevi care au renunțat la școală, 206 au fost băieți și 119 fete. Inspectoratul arată că principalele cauze sunt situația materială precară, plecarea părinților în străinătate și vulnerabilitățile sociale ale familiilor.

Rata orientativă a abandonului școlar este de aproximativ 0,34%

Raportul Inspectoratului Școlar Județean prezintă numărul cazurilor, fără să calculeze o rată județeană unică pentru anul școlar 2024–2025.

În învățământul de stat, la cursurile de zi, au rămas înscriși la sfârșitul anului școlar 95.429 de elevi. Raportarea simplă a celor 325 de cazuri de abandon la această populație școlară indică o pondere orientativă de aproximativ 0,34%.

Calculul este orientativ și nu trebuie confundat cu rata oficială a abandonului școlar calculată de Institutul Național de Statistică sau cu rata europeană de părăsire timpurie a educației, care utilizează o altă metodologie și se referă la tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani. Definiția și metodologia indicatorului național sunt stabilite separat de INS.

Față de anul școlar 2023–2024, când au fost consemnate 397 de cazuri, numărul total a scăzut cu 72, adică cu aproximativ 18%. În mediul rural s-a înregistrat însă o ușoară creștere, de la 245 la 263 de elevi.

48 de școli din Iași sunt incluse în „Masă sănătoasă”

În anul 2025, 48 de unități de învățământ din județul Iași au fost incluse în Programul național „Masă sănătoasă”. Copiii primesc, în funcție de posibilitățile locale, o masă caldă sau un pachet alimentar.

În paralel, 97 de unități școlare ieșene au derulat proiecte finanțate prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Intervențiile se adresează în special elevilor din mediul rural, copiilor din comunități sărace, familiilor monoparentale, elevilor romi și celor aflați în risc de excluziune socială.

Datele locale susțin afirmația Lucianei Antoci potrivit căreia hrana oferită la școală nu este doar o măsură socială, ci și una educațională.

Mâncarea poate fi motivul pentru care un copil rămâne la școală

Luciana Antoci consideră că programul de masă caldă este una dintre cele mai eficiente măsuri pentru reducerea abandonului. În școlile în care acesta funcționează constant, copiii vin inițial și pentru hrană, dar rămân la cursuri, participă la activități remediale și își recuperează treptat materia.

„Masă sănătoasă” și Programul pentru Școli sunt însă două mecanisme diferite. Primul oferă o masă caldă sau un pachet alimentar, în timp ce al doilea finanțează distribuirea laptelui, fructelor și produselor de panificație.

Ambele pot deveni instrumente de menținere a copiilor în educație, cu condiția ca finanțarea să ajungă efectiv în școli, iar procedurile să nu blocheze distribuirea alimentelor.

Sprijinul financiar nu este suficient fără educație

Consilierul de stat a atras atenția și asupra dificultăților întâmpinate de copiii care termină gimnaziul într-un sat și trebuie să urmeze liceul în oraș. Transportul, cazarea, îmbrăcămintea și hrana generează costuri pe care multe familii nu le pot suporta.

În opinia sa, ajutorul social trebuie completat prin educație, consiliere profesională, activități remediale și implicarea comunității. În lipsa acestor intervenții, sărăcia și dependența de sprijinul public riscă să se transmită de la o generație la alta.

Cifrele din Iași arată că problema nu este marginală. Peste 43.000 de elevi primesc burse sociale, aproape 20.000 se încadrează la rechizite gratuite, iar sute de copii părăsesc anual școala. În acest context, pierderea banilor europeni pentru hrană nu mai este doar un eșec administrativ. Este o șansă luată unor copii pentru care masa primită la școală poate face diferența dintre prezență și abandon. Clara DIMA