CE avertizează România: dosare de corupție închise prin prescripție

Rezultatele obținute de România în anchetarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție s-au menținut la nivelul anului precedent, arată Raportul Comisiei Europene privind statul de drept.

Evaluarea se referă atât la faptele de corupție de mică amploare, cât și la dosarele care implică persoane aflate în poziții importante. Potrivit documentului, instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale și să desființeze condamnări, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt.

Motivul îl reprezintă aplicarea hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. Astfel, deși numărul dosarelor rămase nesoluționate s-a redus, unele cauze importante au fost închise înainte ca vinovăția să mai poată fi analizată sau sancționată.

Comisia Europeană cere anchete eficiente în sistemul judiciar

Una dintre principalele recomandări adresate României privește investigarea infracțiunilor comise chiar în interiorul sistemului judiciar.

Comisia Europeană constată că nu au fost înregistrate progrese suplimentare și că autoritățile nu au adoptat măsuri pentru remedierea deficiențelor existente. România trebuie să asigure cercetarea și urmărirea penală eficientă a faptelor comise în sistemul judiciar, inclusiv a infracțiunilor de corupție.

Raportul mai arată că nu au fost consolidate nici garanțiile privind independența procurorilor de rang înalt. Totodată, nu s-au făcut progrese legislative semnificative în ceea ce privește organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Comisia solicită accelerarea activității legislative în ambele domenii, considerate esențiale pentru funcționarea independentă a justiției.

Magistrați care reclamă presiuni din interiorul sistemului

Raportul european consemnează și existența unor presiuni nejustificate resimțite de magistrați în interiorul sistemului judiciar.

Au fost semnalate inclusiv situații în care judecători au fost recuzați după ce și-au exprimat intenția de a sesiza instanțele europene în legătură cu anumite cauze.

În același timp, procesul de analizare și revizuire a legislației din domeniul justiției a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Comitetul creat de Guvern pentru evaluarea sistemului judiciar își oprise activitatea, iar Curtea de Apel București a anulat, în iulie 2026, decizia prin care acesta fusese constituit.

Comisia recomandă continuarea evaluării legilor justiției, prin consultarea magistraților, a organizațiilor profesionale și a celorlalte părți interesate.

Posturile din magistratură se ocupă, dar asistența juridică rămâne subfinanțată

Raportul evidențiază și o serie de evoluții pozitive. Rata de ocupare a posturilor de magistrați a crescut în 2025, iar autoritățile au luat măsuri pentru reducerea deficitului de personal.

Digitalizarea sistemului judiciar a rămas una dintre prioritățile Guvernului. Durata estimată pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ, iar rata de finalizare a dosarelor s-a îmbunătățit.

Cu toate acestea, sistemul de asistență judiciară continuă să fie subfinanțat, fapt care poate limita accesul la justiție al persoanelor cu venituri reduse.

Noi reguli pentru lobby și „ușile turnante”

România a pus integral în aplicare recomandarea referitoare la reglementarea activităților de lobby pentru parlamentari.

O lege adoptată în noiembrie 2025 îi obligă pe deputați și senatori să înregistreze întâlnirile cu reprezentanții unor terți atunci când discuțiile se referă la inițiative legislative.

Au fost adoptate și reguli privind practica „ușilor turnante”, prin care funcționarii publici trec din administrație în companii private sau invers. Noile reglementări prevăd restricții aplicabile înainte și după ocuparea anumitor funcții.

Un nou Cod de etică destinat membrilor Guvernului, care include interdicția primirii cadourilor, se află în curs de aplicare.

Declarațiile de avere, din nou în centrul recomandărilor

Comisia Europeană constată unele progrese în privința sistemului declarațiilor de avere, după elaborarea unui proiect legislativ propus de Agenția Națională de Integritate.

Procesul nu este însă finalizat. Bruxellesul recomandă României să încheie procedura legislativă și să asigure eficiența sistemului de declarare a averilor și intereselor.

ANI lucrează, de asemenea, la un sistem informatic destinat raportărilor transmise de avertizorii de integritate.

Comisia Europeană semnalează probleme și în mass-media

Raportul arată că autoritatea de reglementare din domeniul audiovizualului dispune de mai puțini angajați, deși atribuțiile sale s-au extins. Procesul de digitalizare început în 2025 avansează lent, iar actorii din mass-media nu au ajuns la un acord complet privind autoreglementarea.

Transparența proprietății instituțiilor de presă continuă să fie limitată, iar problemele privind accesul la informațiile de interes public persistă.

Noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit marcarea conținutului finanțat de partide politice și autorități publice, dar Comisia avertizează că anumite practici conexe continuă să ridice probleme.

România pregătește și o lege anti-SLAPP, în contextul apariției unor noi cazuri de amenințare și hărțuire a jurnaliștilor. În privința independenței editoriale și a guvernanței serviciilor publice de media, progresele au fost evaluate drept limitate.

Imprevizibilitatea legislativă îngrijorează firmele și societatea civilă

Guvernul a adoptat în 2025 mai puține ordonanțe de urgență decât în anul precedent, însă Comisia Europeană consideră că deficiențele legate de consultarea publică nu au fost eliminate.

Modificările frecvente ale legislației și numărul mare de proiecte rămase în Parlament generează impredictibilitate. Situația reprezintă una dintre principalele preocupări exprimate de mediul de afaceri și de organizațiile societății civile.

Comisia recomandă reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și organizarea unor consultări publice reale înainte de adoptarea actelor normative.

Raportul mai consemnează că măsurile din Strategia pentru o guvernare deschisă în România 2025–2030 nu au fost încă aplicate, în timp ce organizațiile societății civile semnalează restricții tot mai mari asupra activității lor.

Principalele recomandări adresate României

Comisia Europeană cere autorităților române să continue evaluarea legilor justiției și să consolideze garanțiile privind independența procurorilor de rang înalt.

România trebuie să îmbunătățească organizarea poliției judiciare, să asigure anchetarea eficientă a faptelor de corupție din sistemul judiciar și să finalizeze noul cadru referitor la declarațiile de avere.

Alte recomandări privesc limitarea ordonanțelor de urgență, îmbunătățirea consultărilor publice și continuarea procedurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului.

În lipsa unor măsuri suplimentare, reducerea numărului de dosare restante nu va putea compensa efectele proceselor închise și ale condamnărilor anulate prin prescripție. Clara DIMA