Începutul anului bisericesc aduce semnificații mai profunde decât ai crede

Ziua de 1 septembrie marchează începutul anului bisericesc în tradiția ortodoxă și aduce în atenție pomenirea Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul și a Sfântului Cuvios Simeon Stâlpnicul, două figuri importante pentru viața creștină.

Începutul lunii septembrie are o semnificație aparte în Biserica Ortodoxă. Nu este doar prima zi dintr-o lună obișnuită, ci momentul în care începe anul bisericesc, cunoscut și sub numele de Indiction.

Tot în această zi sunt pomeniți sfinți cu vieți foarte diferite, dar cu o influență puternică asupra lumii creștine. Unul a stabilit numărarea anilor de la Nașterea Domnului, iar celălalt a rămas în amintirea credincioșilor pentru modul neobișnuit de viață, trăind ani la rând pe un stâlp.

Un început de drum care schimbă perspectiva

Stabilirea datei de 1 septembrie ca început al anului bisericesc are legătură cu hotărârea celor 318 Sfinți Părinți de la Sinodul I de la Niceea, din anul 325. Ei au ținut cont de faptul că activitatea de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hristos a început în această perioadă.

Explicația pornește de la calendarul iudaic. Intrarea Mântuitorului în sinagoga din Nazaret, după întoarcerea din pustia Carantaniei, a avut loc în luna a șaptea, Tișri, care corespunde lunii septembrie în calendarul actual.

De aceea, această zi are o importanță aparte pentru viața liturgică. Nu e vorba doar despre o schimbare de dată, ci despre un nou început pus sub semnul rugăciunii și al binecuvântării.

În slujbele Bisericii, începutul anului este marcat de un tropar special, în care se cere binecuvântarea lui Dumnezeu pentru timpul care urmează. „A toată făptura Ziditorule, Cel Ce timpurile şi anii ai pus întru puterea Ta, binecuvintează cununa anului bunătăţii Tale, Doamne, păzind în pace poporul şi ţara aceasta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne mântuieşte pe noi.”

Un nume care a schimbat istoria timpului

Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul s-a născut în Scythia Minor, în Dobrogea de astăzi, în jurul anului 465. A intrat încă din copilărie într-o mănăstire dobrogeană, unde s-a format duhovnicește și teologic.

Papa Ghelasie l-a chemat la Roma, unde Dionisie a fost călugăr la Mănăstirea „Sfânta Anastasia”. A primit sarcina de a se ocupa de arhiva Cancelariei Pontificale, pe care a reorganizat-o, fiind considerat noul ei fondator.

Dionisie Exiguul a tradus din greacă în latină lucrări ale Sfinților Părinți, documente ale sinoadelor ecumenice și vieți de sfinți, făcând accesibile texte importante pentru lumea creștină apuseană.

A fost și un bun cunoscător al astronomiei, propunând ca numărarea anilor să înceapă de la Nașterea Domnului, idee care stă la baza cronologiei creștine folosite astăzi.

„Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Dionisie, cel ce ai socotit curgerea timpului după Nașterea lui Hristos și ai făcut cunoscute rânduielile Sfinților Părinți. Pentru aceasta îți cântăm cu bucurie: Slavă Celui ce ți-a dat ție înțelepciune; Slavă Celui ce te-a binecuvântat pe tine; Slavă Celui ce lucrează prin tine sfințirea vieții noastre.”

Sfântul Dionisie Exiguul a trecut la Domnul în anul 545, în localitatea italiană Vivarium. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților în ședința din 8 iulie 2008, cu zi de prăznuire la 1 septembrie.

O viață ieșită din tipare și drumul spre sfințenie

Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul s-a născut spre sfârșitul secolului al IV-lea, în satul Sisan, la granița dintre Siria și Cilicia. Părinții săi erau creștini, iar el păștea oile tatălui său încă din copilărie.

La 13 ani, după ce a auzit cuvintele Evangheliei, Simeon a mers la o mănăstire, unde a fost primit după șapte zile de așteptare. A învățat pe de rost Psaltirea și, căutând nevoințe mai grele, a ajuns la o mănăstire cu rânduială mai aspră.

Mai târziu, Simeon a trăit aproape de Antiohia, la mănăstirea de la Teleda, sub îndrumarea starețului Eliodor. Pentru că se remarca prin nevoințele sale, a fost îndemnat să ducă o viață de pustnic. A ținut un post de 40 de zile, iar faima sa s-a răspândit datorită darului tămăduirii.

Pentru liniște, Simeon a ales să trăiască pe un stâlp, devenind primul stâlpnic. Primul stâlp avea aproape trei metri și jumătate, iar ultimul, pe care a trăit în ultimii 30 de ani, avea 16 metri.

„Al răbdării stâlp ai fost, râvnind părinţilor celor mai dinainte, cuvioase; lui Iov întru patimi, lui Iosif întru ispite şi vieţii celor fără de trup, tu fiind în trup, Sfinte Simeon, părintele nostru; roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.”

Oameni din toate colțurile veneau să îl vadă

Sfântul Simeon trăia pe stâlp, fiind udat de ploaie, ars de soare și înghețat de frig. Hrana lui era lintea muiată și apa, însă le vorbea oamenilor de două ori pe zi. Viața lui a atras oameni din multe popoare și limbi, atât creștini, cât și păgâni, pentru a primi binecuvântare.

Pustnicii au vrut să vadă dacă viețuirea lui era de la Dumnezeu. Simeon a fost gata să coboare la cererea lor, dar a primit binecuvântarea să continue această cale.

Împărații Teodosie cel Tânăr și Leon cel Mare îi cereau sfatul și rugăciunile, iar cuvântul său a adus mulți la credință. Sfântul Simeon a trecut la Domnul în anul 459, iar moaștele sale se află astăzi la Mănăstirile Hilandar și Sfântul Pantelimon din Muntele Athos, precum și în România la Catedrala din Constanța și în alte locașuri.

O zi cu semnificații care adună credincioșii

Pe lângă începutul anului bisericesc, Mineiul amintește în această zi și alți sfinți. Pomenirea lor completează tabloul liturgic al zilei de 1 septembrie.

• Sf. Simeon Stâlpnicul;


• Sf. Cuv. Marta și Sf. Cuv. Evantia;


• Sf. patruzeci de femei Mucenițe fecioare și a lui Amun, dascălul lor;


• Sf, Mc. Evod, Calista și Ermoghen;


• Sf. Cuv. Meletie cel Nou;


• Sf. Mc. Anghel.

Ziua de 1 septembrie adună, astfel, mai multe semnificații pentru credincioși. Este un început de an bisericesc, dar și o zi în care sunt amintite vieți de sfinți care au lăsat urme adânci în tradiția creștină. Pentru cei care privesc cu atenție această zi, 1 septembrie nu este doar o dată în calendar, ci un îndemn la rugăciune, cumpătare și un început bun.