Primul ajutor în caz de insolație. Ce trebuie făcut imediat

Expunerea prelungită la soare, temperaturile foarte ridicate, efortul fizic intens și deshidratarea pot provoca afecțiuni generate de căldură. Cea mai gravă dintre acestea este lovitura de căldură, numită frecvent insolație, o situație care poate pune viața în pericol dacă persoana nu este răcită și tratată rapid.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că lovitura de căldură este o urgență medicală cu potențial fatal. Întârzierea acordării primului ajutor și a tratamentului poate produce complicații severe sau deces.

Cum recunoaștem insolația

Unul dintre cele mai importante semne este modificarea stării mintale. Persoana afectată poate deveni confuză, dezorientată, agitată, poate vorbi neclar, se poate clătina sau își poate pierde starea de conștiență.

Alte simptome care trebuie să determine apelarea imediată a numărului 112 sunt:

• temperatura corporală foarte ridicată, care poate ajunge la 40 de grade Celsius sau mai mult;
• durerea puternică de cap;
• respirația rapidă;
• pulsul accelerat;
• greața și vărsăturile;
• convulsiile;
• pielea fierbinte, roșie, uscată sau, în unele cazuri, acoperită de transpirație abundentă;
• leșinul sau pierderea stării de conștiență.

Absența transpirației nu este obligatorie. O persoană cu lovitură de căldură poate avea pielea uscată, dar poate și transpira abundent, mai ales dacă problema a apărut în timpul efortului fizic.

Sunați imediat la 112

În cazul în care persoana este confuză, nu răspunde coerent, are convulsii, își pierde starea de conștiență sau prezintă o temperatură foarte ridicată, trebuie apelat imediat numărul unic de urgență 112.

Nu așteptați să vedeți dacă starea se îmbunătățește de la sine. Răcirea persoanei trebuie începută chiar în timp ce este solicitată ambulanța. În cazul loviturii de căldură, fiecare minut contează.

Mutați persoana într-un loc răcoros

Persoana trebuie scoasă imediat din soare și dusă într-un spațiu umbrit, bine ventilat sau cu aer condiționat. Dacă acest lucru nu este posibil, poate fi așezată într-o zonă în care circulă aerul.

Hainele groase, strâmte sau inutile trebuie desfăcute ori îndepărtate pentru a permite eliminarea căldurii. Persoana nu trebuie lăsată singură până la sosirea echipajului medical.

Răciți corpul cât mai repede

Pielea poate fi udată cu apă rece, dar nu extrem de rece, iar lângă persoană poate fi folosit un ventilator. Se pot aplica prosoape ude sau comprese reci pe corp.

Pachetele cu gheață trebuie învelite într-un prosop și așezate în zonele prin care trec vase mari de sânge: la nivelul gâtului, axilelor și zonei inghinale. Gheața nu trebuie ținută direct și prelungit pe piele.

Atunci când situația permite și persoana poate fi supravegheată în siguranță, răcirea rapidă se poate face și prin introducerea corpului într-o baie cu apă rece. Organizația Mondială a Sănătății recomandă folosirea oricărei metode disponibile pentru răcirea intensă a persoanei până la sosirea ajutorului medical.

Când poate primi apă

O persoană care prezintă doar semne de epuizare termică, este complet conștientă, poate înghiți și nu vomită poate primi apă rece sau o soluție pentru rehidratare orală, în înghițituri mici.

Nu îi dați apă, mâncare sau medicamente unei persoane confuze, somnolente, inconștiente, care vomită ori nu poate înghiți în siguranță. Administrarea lichidelor în aceste condiții poate provoca înecarea sau pătrunderea lor în căile respiratorii.

Ce facem dacă persoana își pierde cunoștința

Dacă persoana este inconștientă, dar respiră, trebuie așezată în poziția laterală de siguranță și supravegheată permanent.

Respirația trebuie verificată periodic până la sosirea ambulanței. Dacă persoana nu respiră normal, trebuie urmate indicațiile operatorului 112 și începute manevrele de resuscitare, atunci când cel care acordă ajutorul știe să le efectueze.

Nu administrați paracetamol sau aspirină

Temperatura foarte ridicată din lovitura de căldură nu este produsă prin același mecanism ca febra apărută într-o infecție. Din acest motiv, paracetamolul, aspirina și alte medicamente folosite pentru scăderea febrei nu rezolvă problema.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă să nu fie administrate paracetamol sau acid acetilsalicilic unei persoane cu lovitură de căldură. Prioritatea este răcirea rapidă și intervenția medicală.

Epuizare termică sau insolație?

Epuizarea termică poate provoca amețeală, oboseală, sete intensă, dureri de cap, crampe musculare, greață, transpirație abundentă și piele palidă sau umedă.

Persoana trebuie mutată într-un loc răcoros, trebuie să se odihnească, să renunțe la hainele inutile, să își răcească pielea și să consume apă dacă este complet conștientă.

Dacă starea nu se ameliorează după aproximativ 30 de minute de răcire și hidratare sau apar confuzia, pierderea coordonării, convulsiile ori leșinul, situația poate fi o lovitură de căldură și trebuie solicitată asistență medicală de urgență.

Cine prezintă cel mai mare risc

Oricine poate suferi o insolație, inclusiv o persoană tânără și sănătoasă care face efort intens în căldură. Riscul este însă mai mare în cazul copiilor mici, al vârstnicilor, al persoanelor cu boli cardiovasculare, respiratorii, renale sau diabet și al celor care urmează anumite tratamente.

Sunt expuse și persoanele care lucrează în aer liber, sportivii, oamenii care locuiesc în spații supraîncălzite și cei care nu consumă suficiente lichide. Tania DAMIAN

Cum poate fi prevenită insolația

În perioadele caniculare trebuie evitate, pe cât posibil, deplasările și efortul fizic în orele cu temperaturi foarte ridicate. Sunt recomandate hainele lejere și deschise la culoare, pălăria, pauzele frecvente la umbră și consumul regulat de apă.

Alcoolul și cantitățile mari de cofeină pot favoriza deshidratarea. Copiii, persoanele în vârstă și bolnavii cronici trebuie verificați periodic, mai ales dacă locuiesc singuri sau în încăperi fără aer condiționat.