De la „joacă” la carieră: cum îi învață gamingul pe elevii din Iași să gândească strategic și să lucreze în echipă

Într-o sală de prezentare, cu exemple din jocurile pe care adolescenții le cunosc deja, specialiștii Quarz Matrix au pus în cuvinte o idee pe care mulți profesori o intuiesc, dar puțini o aplică sistematic: dacă transformi învățarea într-un parcurs cu etape clare, provocări dozate și feedback rapid, crești implicarea.

Din dialogul cu elevii, gamificarea a fost descrisă prin mecanisme simple, dar puternice:

• provocarea (o sarcină care te face să vrei „încă o încercare”);

• feedback-ul imediat (știi repede ce ai făcut bine și ce corectezi);

• progresul gradual (niveluri, pași, obiective intermediare);

• motivația intrinsecă (satisfacția de a reuși, nu doar nota).

În Iași, unde concurența pentru admitere, bac și olimpiade e intensă, acest tip de design didactic poate deveni un „aliat” pentru profesori: nu îndulcește materia, ci o face mai clară, mai structurată și mai ușor de parcurs.

Ce jocuri sunt cele mai apreciate și ce dezvoltă, concret

În prezentare au fost folosite titluri populare tocmai pentru a arăta legătura dintre „ce joacă” tinerii și ce exersează, fără să-și dea seama:

• Roblox & Minecraft – „laboratoare” de creativitate, inginerie și logică: construiești, testezi, îmbunătățești, reiei.

• Valorant, Fortnite, LoL (League of Legends) – teste de strategie, reflexe și coordonare în echipă: roluri, comunicare, decizii rapide sub presiune.

• Genshin Impact – explorare narativă și management de resurse: planifici, prioritizezi, optimizezi.

• EA FC (FIFA) – competiție sportivă și fair-play digital: reguli, disciplină, reacție la eșec și revenire.

Mesajul pentru părinți (și pentru școală) nu a fost „jocurile sunt mereu bune”, ci că jocurile pot fi înțelese și folosite inteligent, cu limite sănătoase și obiective clare.

„Ce aptitudini deblocăm?” – cele 4 competențe-cheie

Din discuții și exemple, elevii au punctat patru zone în care gamingul (și mai ales gamificarea educațională) poate construi competențe transferabile:

• Gândire strategică: planificarea pașilor în avans și adaptarea la situații neprevăzute.

• Teamwork: colaborare eficientă pentru un scop comun.

• Problem solving: găsirea soluțiilor rapide în situații de criză sau sub presiune.

• Competențe digitale: familiarizare intuitivă cu interfețe complexe și sisteme IT.

Pentru un oraș universitar precum Iașul, în care IT-ul e un pol important de angajare și formare, aceste abilități sunt exact „baza invizibilă” pe care se poate construi, mai târziu, o specializare: programare, design, testare, product management.

Gamificarea în științe: când chimia și fizica devin „logice”

Un punct care a prins imediat la elevi a fost ideea că științele exacte devin mai ușor de înțeles când le aplici reguli de joc:

• Chimie (Potion Craft): echilibrarea „reacțiilor” e comparată cu crearea poțiunilor – o mică eroare schimbă rezultatul.

• Matematică & Economie (Civilization): gestiunea resurselor cere calcule și previziuni.

• Fizică (Bridge Constructor): înțelegi forțe și rezistență prin încercare, eroare, optimizare.

Aici se vede diferența dintre „joacă” și gamificare: nu pui un joc lângă lecție, ci construiești lecția cu aceeași logică de progres și feedback care îl ține pe elev atent.

De ce contează astfel de vizite pentru Iași

Pentru elevii de la Colegiul Național, întâlnirea cu profesioniști din domeniu a făcut un lucru esențial: a conectat pasiunile de acasă cu realitatea pieței. Au înțeles că în spatele jocurilor sunt programare, design, creativitate, testare, analiză și muncă în echipă – adică exact competențele cerute în multe roluri din IT.

Într-un oraș în care tinerii își caută tot mai devreme direcția, astfel de experiențe devin o formă de orientare în carieră: exemple concrete, inspirație și motivație, înainte de momentul „alegerilor mari”.