Femeile care schimbă afacerile din agricultura Iașului

În județul Iași și în nord-estul României, agricultura de familie intră într-o etapă nouă. Dacă, ani la rând, imaginea publică a fermelor mari a fost legată aproape exclusiv de bărbați, realitatea din teren începe să arate altfel. Femeile apar tot mai des în administrarea exploatațiilor, în planificarea investițiilor, în relația cu piața și în strategia de dezvoltare. Nu mai vorbim doar despre sprijin în gospodărie, ci despre roluri clare de management într-un sector care devine tot mai tehnic și mai competitiv. Tendința este vizibilă inclusiv la scară europeană, unde Executivul comunitar a decis în 2026 să lanseze o platformă dedicată femeilor din agricultură, tocmai pentru a crește participarea lor în pozițiile de conducere.

Iașul oferă deja exemple concrete. Paula Corlat, studentă la Agricultură, a devenit cunoscută la începutul acestui an după ce a fost prezentată drept parte din noua generație care lucrează direct în ferma familiei din Șipote. Exploatația are aproximativ 1.000 de hectare, iar povestea ei spune mult despre direcția în care se mișcă agricultura locală: succesiunea nu mai ocolește fiicele familiei, iar pregătirea universitară începe să se lege direct de administrarea fermei.

Tot din orbita USV Iași vine și cazul Denisei Hrimiuc, prezentată în ianuarie 2026 ca exemplu al tinerei generații implicate în dezvoltarea fermei familiei. Mesajul este relevant pentru întregul nord-est: o exploatație agricolă nu mai poate funcționa doar pe experiență transmisă din tată în fiu, ci are nevoie de pregătire profesională, calcule economice și adaptare permanentă. În acest model, femeile nu intră doar ca excepții simpatice, ci ca parte a unei schimbări structurale de generație.

Pe zona viticolă, județul Iași are un reper clar la Bivolari. Crama Hermeziu, unul dintre numele cunoscute ale regiunii, este parte din Domeniile Lungu și funcționează la o scară care o transformă într-un actor economic important: 150 de hectare cultivate și o producție anuală îmbuteliată de aproximativ 1,3 milioane de litri. În astfel de afaceri de familie, miza nu mai este doar producția, ci și felul în care brandul este construit, promovat și dus spre piață.

De fapt, aici se joacă una dintre cele mai importante bătălii ale agrobusinessului din Moldova de nord-est. Fermele și cramele de familie nu mai pot supraviețui doar din inerție sau din tradiție. Ele au nevoie de continuitate, iar continuitatea înseamnă astăzi și capacitatea de a atrage noua generație în decizie. Femeile care preiau astfel de roluri vin, de multe ori, cu un alt tip de abordare: mai multă atenție la poziționarea produsului, la imagine, la relația cu clientul, la disciplina financiară și la modernizarea internă.

Pentru Iași, tema are și o miză economică locală. Agricultura și industria alimentară rămân sectoare importante în jurul orașului, iar comunele din nordul județului, din zona Bivolari, Șipote și mai departe spre estul și nord-estul Moldovei, simt presiunea schimbării. Seceta, costurile de producție, piața imprevizibilă și lipsa forței de muncă obligă afacerile de familie să se profesionalizeze. În multe cazuri, femeile devin exact puntea dintre tradiția casei și economia reală a anului 2026.

Asta face ca povestea femeilor din agrobusiness să nu fie doar un subiect inspirațional, ci unul cu greutate economică. În fermele mari de familie și în cramele din Iași și din Moldova de nord-est se vede tot mai clar că viitorul nu va aparține doar celor care au pământ, ci celor care știu să-l administreze inteligent. Iar în această schimbare, femeile încep să fie nu excepția, ci una dintre forțele care pot ține în viață agricultura de familie. Clara DIMA