Fermierii se tem de restricții pe 380.000 ha din Iași

* noua strategie pentru biodiversitate a stârnit îngrijorare în agricultură * organizațiile patronale cer ca restricțiile asupra terenurilor să fie evaluate, finanțate și compensate înainte de aplicare

Federația LAPAR, Patronatul Planta Romanica și Federația Romalimenta cer Parlamentului și Guvernului să revizuiască proiectul privind Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Cele trei organizații susțin protejarea naturii, dar avertizează că forma actuală poate conduce, prin măsurile de aplicare, la restricții asupra terenurilor agricole și asupra cultivării ori recoltării plantelor medicinale.

Nemulțumirea nu privește obiectivele europene de mediu, ci modul în care acestea vor fi aplicate în România. Reprezentanții agriculturii cer ca fermierii să nu fie obligați să suporte singuri costurile conservării biodiversității și ca eventualele pierderi economice să fie compensate integral.

Iașul are peste 380.000 de hectare agricole

Miza este importantă și pentru județul Iași. Datele Direcției Județene de Statistică indică existența a peste 380.000 de hectare de teren agricol. Aproximativ 67,2% din această suprafață este teren arabil, 28,4% este ocupată de pășuni și fânețe, iar restul este reprezentat de vii și livezi.

Într-un județ cu o asemenea suprafață agricolă, regulile privind refacerea ecosistemelor, protejarea habitatelor sau utilizarea terenurilor pot avea efecte directe asupra exploatațiilor. Impactul va depinde însă de viitoarele acte de aplicare, de delimitarea zonelor vizate și de obligațiile concrete impuse proprietarilor.

Iașul are, în același timp, rezervații naturale și situri Natura 2000, astfel că agricultura și protecția biodiversității se întâlnesc deja în mai multe zone ale județului. Tocmai de aceea, fermierii au nevoie să știe din timp ce lucrări vor putea continua, ce activități ar putea fi limitate și cine va acoperi pierderile.

Fermierii cer evaluarea costurilor înaintea legii

Organizațiile semnatare solicită realizarea unei evaluări economice asupra agriculturii înainte de adoptarea definitivă a proiectului. De asemenea, cer ca restrângerea dreptului de proprietate să poată fi decisă numai prin lege și să fie însoțită de despăgubiri.

Pe lista revendicărilor se mai află crearea unor mecanisme financiare funcționale, evitarea unor obligații naționale mai dure decât cele stabilite de legislația europeană și aplicarea etapizată a măsurilor.

„Fermierii sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei”, este mesajul transmis de președintele LAPAR, Matei Titianu.

Plantele medicinale, domeniu important și pentru Iași

Un punct separat îl reprezintă plantele medicinale și aromatice. Patronatele cer o strategie națională dedicată acestui sector, integrată în politica privind biodiversitatea, pentru ca protejarea florei spontane să nu blocheze cultivarea, cercetarea sau recoltarea controlată.

Iașul dispune de experiență academică în domeniu. Universitatea de Științele Vieții include cultivarea plantelor medicinale și aromatice în activitatea didactică și de cercetare a Facultății de Agricultură. Expertiza universitară ieșeană ar putea fi folosită atât pentru stabilirea regulilor de recoltare, cât și pentru dezvoltarea culturilor controlate, care reduc presiunea asupra florei spontane.

Aproape un miliard de euro, legat de strategie

Ministerul Mediului arată că noua strategie urmărește restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării speciilor și habitatelor, consolidarea administrării ariilor protejate și combaterea speciilor invazive.

Documentul are însă și o miză financiară majoră. Guvernul a retras hotărârea de la publicarea în Monitorul Oficial pentru a evita riscul suspendării acesteia, în condițiile în care de strategie sunt legate aproximativ 970 de milioane de euro din PNRR.

Dan DIMA