Iașul caută vânzători și ospătari

* în săptămâna 4–11 martie, AJOFM Iași raportează 774 locuri de muncă vacante, iar recrutările cele mai presate rămân în comerț și HoReCa * într-un județ în care serviciile dau tonul ocupării (60,2%), iar comerțul e ramura dominantă din servicii (23,4%), Iașul își vede zilnic vulnerabilitatea * cele mai multe posturi apar exact în domeniile cu salarii sub medie și muncă pe ture, unde oamenii sunt cel mai greu de păstrat

Iașul are o piață a muncii care se mișcă repede, dar se lovește mereu de aceeași limită: joburile multe sunt joburi de volum, iar volumul cere stabilitate. În intervalul 4-11 martie, AJOFM Iași indică 774 posturi vacante la nivel de județ, iar presiunea se vede în meseriile care țin orașul funcțional „la firul ierbii”: retail, vânzări, marfă, livrări, sală, bucătărie, ture.

Iașul este, statistic, un județ de servicii: 60,2% din populația ocupată lucrează în servicii, iar în interiorul serviciilor comerțul (cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv reparații auto/moto) e ramura predominantă, cu 23,4%. Tradus în recrutare, asta înseamnă că motorul real al angajării rămâne front-line-ul: lucrători comerciali, casieri, manipulare marfă, personal de raft. Doar că motorul acesta funcționează cu pierderi, iar pierderile se numesc fluctuație. Comerțul și HoReCa au cerere constantă, dar oamenii sunt greu de păstrat, pentru că diferența dintre efort și recompensă rămâne vizibilă în cifrele oficiale. În cele mai recente raportări complete publicate pe salarii, câștigul salarial mediu brut în județ era 7.282 lei, în timp ce hotelurile și restaurantele erau mult sub medie. Când domeniile cu cele mai multe posturi sunt și cele cu salarii mai mici și program mai dur (ture, weekend, vârfuri), deficitul de personal nu mai arată ca o criză trecătoare, ci ca o normalitate a pieței.

De aici și paradoxul pe care îl simte orașul în 2026: Iașul are nevoie zilnic de oameni în joburi unde șocurile sunt permanente — plecări rapide, recalificări, schimbări de ture, sezon. Iar când diferența dintre vârf și bază se adâncește, presiunea nu se vede doar în statistici, ci și în viața de zi cu zi: magazine care rulează anunțuri continuu, restaurante care schimbă echipe, lanțuri care recrutează în valuri.

Peste ecuația economică se așază și presiunea demografică pe care județul o duce în următorii ani ai acestui deceniu. Cea mai numeroasă grupă de vârstă este 45–49 de ani, cu 56.030 persoane — o masă mare de populație în plin vârf de maturitate profesională. În termeni de piață a muncii, asta înseamnă că 2026 nu e doar despre recrutare, ci și despre înlocuire: mai multe ieșiri spre pre-pensionare și pensionare, mai greu transfer de meserie în zonele tehnice și mai puțini „începători” care să rămână suficient de mult încât să devină baza stabilă a unei echipe.

În acest context, soluțiile de compensare folosite la nivel național devin parte din peisaj și în județele cu deficit cronic în meserii de volum. Pentru anul 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, tocmai pe fondul lipsei de personal în domenii precum construcții, HoReCa, logistică și servicii. În teren, efectul se vede cel mai repede acolo unde „golul” e constant: în joburile vizibile public -- vânzătorii din magazine și ospătarii din restaurante.

Dan DIMA