Iașul copiilor anxioși. Semnalul care ajunge în școli

În școlile din Iași, în familii, în cabinetele de consiliere și în discuțiile tot mai apăsate dintre părinți și profesori, sănătatea emoțională a copiilor nu mai poate fi tratată ca o problemă invizibilă. Anxietatea, depresia, oboseala permanentă, frica, bullying-ul și presiunea școlară au ajuns să descrie realitatea unei generații care cere ajutor mai devreme și mai clar decât adulții sunt pregătiți să audă.

Semnalul de alarmă vine de la Organizația Salvați Copiii România, care arată că tot mai mulți copii și adolescenți se confruntă cu anxietate, depresie și tulburări emoționale. Aproape jumătate dintre copiii care au apelat anul acesta la serviciile psihologice oferite de organizație sufereau de anxietate, depresie sau alte probleme emoționale.

Pentru Iași, aceste date nu sunt doar o statistică națională. Sunt un avertisment pentru un județ cu zeci de mii de elevi, cu școli mari, clase aglomerate, familii prinse între muncă, navetă și presiune financiară, dar și cu adolescenți care trăiesc zilnic între teme, examene, rețele sociale și comparații permanente.

Copiii nu mai cer doar note bune. Cer liniște

Potrivit datelor Salvați Copiii, doar trei din cinci copii spun că sunt frecvent fericiți. Unul din patru copii se simte frecvent trist, iar peste jumătate acuză oboseală constantă. Sunt cifre care schimbă felul în care trebuie privită copilăria: nu doar prin rezultate la școală, medii, olimpiade sau admitere, ci și prin întrebarea simplă dacă un copil se mai simte bine cu el însuși.

La Iași, tema devine cu atât mai importantă cu cât orașul este un centru educațional puternic, cu presiune mare pe performanță, meditații, examene, licee căutate și așteptări ridicate din partea familiilor. Într-un astfel de mediu, anxietatea poate fi ușor confundată cu lipsa de ambiție, tristețea cu răsfățul, iar oboseala cu neatenția.

Specialiștii spun însă că un copil care se schimbă brusc, se izolează, nu mai doarme bine, refuză școala, plânge des, devine irascibil sau își pierde interesul pentru lucrurile care îi plăceau are nevoie de ascultare și sprijin, nu de etichete.

De ce ajung copiii din Iași să aibă nevoie de consiliere

Problemele semnalate de Salvați Copiii se regăsesc ușor și în realitatea școlilor mari din orașe precum Iași: dificultăți de învățare, abuz de ecrane, bullying, presiune pentru rezultate, lipsă de timp liber și expunere la conținut online nociv. „Pentru mulți copii, ziua nu se termină când ies de la școală. Urmează teme, meditații, activități, telefoane, grupuri online, comparații, frica de a nu rămâne în urmă și, uneori, singurătatea. În loc să fie un spațiu de descărcare, internetul devine adesea o nouă sursă de tensiune. Bullying-ul rămâne una dintre cele mai dureroase forme de presiune. Un copil umilit, ironizat, exclus din grup sau atacat online poate ajunge să creadă că problema este la el. În timp, rușinea și frica se transformă în anxietate, retragere, furie sau depresie”, a spus psihoterapeutul Letiția Popa.

Adolescenții cer consiliere gratuită, nu promisiuni

La Forumul Național al Copiilor, adolescenții au cerut autorităților acces mai ușor la consiliere psihologică gratuită, fără bariere birocratice și fără ca sprijinul să depindă de veniturile familiei. Este una dintre cele mai importante solicitări venite chiar din partea copiilor: ajutorul psihologic să nu fie un lux.

Ei au cerut și introducerea educației pentru sănătate în toate școlile, mai puține teme, mai mult timp pentru odihnă, sport și activități recreative. În același timp, adolescenții au vorbit despre nevoia unor programe moderne de educație digitală, care să îi ajute să folosească responsabil rețelele sociale și să se protejeze de conținutul online nociv.

Pentru Iași, mesajul este direct: consilierea psihologică trebuie să fie mai vizibilă, mai accesibilă și mai puțin stigmatizată. Un copil nu ar trebui să ajungă la psiholog doar când situația devine gravă.

Tenoa SOARE