Iașul cu ulițe. Satul care a rămas între blocuri

* cel mai mare oraș al Moldovei are 512 kilometri de drumuri și 956 de artere în nomenclatorul oficial * dincolo de bulevarde, însă, au rămas fundacuri, stradele, drumuri înguste și zone de case peste care înaintează construcțiile noi * Bucium, Galata, Văleni, Viticultori, Moara de Vânt sau Socola arată un oraș care a crescut mai repede decât și-a schimbat vechea infrastructură

La Iași, satul nu începe neapărat după indicatorul de ieșire din municipiu. Îl poți întâlni între blocuri: case cu grădini, parcele lungi, fundacuri și străzi născute din vechi drumuri de exploatare. În jurul lor apar locuințe noi, duplexuri și ansambluri colective. Orașul înaintează, dar geometria vechii periferii rămâne pe loc.

512 kilometri de drumuri și 956 de artere

Statutul Municipiului Iași arată că rețeaua de drumuri măsoară în prezent 512 kilometri, „în mare parte” modernizați. Nomenclatorul oficial al arterelor ajunge, la rândul său, la 956 de poziții. Printre ele nu sunt doar străzi și bulevarde, ci zeci de fundacuri, stradele și trecători – urme în nomenclatură ale felului în care s-a format orașul. Asemenea artere există, fapt confirmat chiar în documentele Consiliului Local. În discuțiile despre întreținerea străzilor, au fost prevăzute explicit de multe ori lucrări de pietruire și reprofilare a drumurilor de pământ.

Buciumul, între fundac și bloc

Buciumul este probabil cea mai vizibilă zonă a acestei suprapuneri. Nomenclatorul oficial păstrează aici Aleea Bucium, Fundacul Bucium, Fundacul Dealul Bucium, Fundacul Păun, trecători și drumuri provenite din vechi căi de exploatare. În același timp, dezvoltarea continuă. Numai în documentele de urbanism publicate de Primărie în 2026 apar proiecte pentru două locuințe individuale sau cuplate în Bucium, introduceri de teren în intravilan în Fundac Păun și proiecte pentru imobile de locuințe și funcțiuni mixte. Contrastul este aproape geometric: parcela veche rămâne lungă și îngustă, dar în jurul ei crește numărul locuințelor și al mașinilor.

Văleni: strada urbană cu patru metri de carosabil

Un exemplu foarte concret vine din Văleni. În ianuarie 2026, Consiliul Local a aprobat modernizarea străzilor Viorelelor, stradela Văleni, Camil Ressu și Trecătoarea Fântânilor, investiții de aproape 14,1 milioane de lei cu TVA. Numai strada Camil Ressu costă, potrivit hotărârii, 3,87 milioane de lei. Nomenclatorul arată și originea acestei rețele: strada Camil Ressu apare pe traseul fostului DE 2039/4, iar stradela Camil Ressu pe fostul DE 2039/5 – „DE” fiind indicativul folosit pentru drumurile de exploatare. În jurul străzii există astăzi inclusiv alee și fundac cu același nume.

Moara de Vânt, Viticultori și Socola cresc în același ritm

Fenomenul nu se oprește în sudul orașului. În martie 2026, Primăria avea în consultare un PUZ în Moara de Vânt pentru introducerea unui teren în intravilan și construirea de locuințe, comerț și servicii. În Viticultori apar proiecte pentru locuințe individuale, iar în Fundac Socola documentele din acest an prevăd un ansamblu de locuințe colective cu regim mic de înălțime. Moara de Vânt are deja în istoricul urbanistic și proiecte de locuințe colective cu spații complementare și parcări.

Satul nu dispare într-o singură zi

„Iașul cu ulițe” nu înseamnă că aceste cartiere sunt sate în sens administrativ. Sunt zone ale municipiului în care forma veche de locuire a rămas vizibilă: case, curți, grădini, fundacuri și drumuri înguste. Orașul nu le șterge dintr-o dată. le schimbă parcelă cu parcelă. De aceea Bucium, Galata, Văleni, Viticultori, Moara de Vânt, Socola și alte zone de case spun aceeași poveste: Iașul modern nu s-a construit doar lângă vechiul sat. În multe locuri, a crescut direct peste el.

Dan DIMA