Iașul își pregătește muncitorii pentru fabricile viitorului. Cum încearcă învățământul dual să livreze specialiști pentru marile companii

La nivel oficial, cifrele arată că dualul există, dar nu a ajuns încă la maturitate. Pentru anul școlar 2025–2026, în județul Iași au fost prevăzute 78 de clase în învățământul profesional, cu 1.873 de locuri. Dintre acestea, 10,25 clase, adică 247 de locuri, au fost alocate învățământului profesional dual. După etapele de admitere, în dual s-au ocupat 179 de locuri, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 72,47%, iar 68 de locuri au rămas libere. Raportat la tot profesionalul, procentul de ocupare a fost de 71,75% după primele două etape, semn că sistemul are ofertă, însă încă se lovește de reticența unei părți dintre elevi și părinți.

Aici se vede și prima miză mare pentru Iași. Industria locală cere meserii tot mai tehnice, dar atractivitatea învățământului dual nu crește încă în același ritm. Raportul Inspectoratului Școlar arăta deja că, pentru anul școlar 2024–2025, din cele nouă clase de dual solicitate de partenerii economici s-au format doar opt, pe fondul unei rețineri persistente din partea absolvenților de gimnaziu și a familiilor lor. Cu alte cuvinte, economia cere oameni, companiile intră în parteneriate, însă baza de recrutare rămâne fragilă.

Totuși, exact specializările propuse arată că Iașul încearcă să se așeze pe direcția Industriei 4.0. În oferta duală pentru 2025–2026 apar calificări precum operator la mașini cu comandă numerică, electromecanic instalații și aparatură de bord aeronave, mecanic aeronave, frigotehnist, mecanic auto, instalator ori operator în industria de medicamente și produse cosmetice. Sunt domenii care trimit direct spre producție avansată, automatizare, mentenanță tehnică și industrie farmaceutică, adică exact zonele în care companiile au nevoie de personal format practic, nu doar teoretic.

Exemplele concrete sunt relevante. La Colegiul Tehnic „Mihail Sturdza” au fost anunțate locuri susținute de Phinia Delphi România, Aerostar și Antibiotice Iași, pentru calificări precum operator la mașini cu comandă numerică, electromecanic instalații și aparatură de bord aeronave, lăcătuș mecanic, mecanic auto sau mecanic aeronave. La Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” au fost puse la dispoziție 24 de locuri pentru operator la mașini cu comandă numerică, în parteneriat cu OMCO România. La Liceul Tehnologic „Petru Poni”, Antibiotice Iași a apărut ca partener de practică pentru calificarea operator în industria de medicamente și produse cosmetice. Imaginea de ansamblu este limpede: dualul ieșean nu se construiește în jurul unor meserii marginale, ci în jurul unor nevoi industriale foarte concrete.

Mai mult, județul are deja un nucleu consistent de elevi în acest traseu. Planul Local de Acțiune pentru Învățământ arată că, în anul școlar 2024–2025, Iașul școlariza în profesional dual 185 de elevi în clasa a IX-a, 151 în clasa a X-a și 126 în clasa a XI-a. Asta înseamnă că dualul nu mai este o excepție izolată, ci un circuit educațional care începe să capete masă critică. Problema apare însă la capătul traseului: același document arată că inserția profesională totală a absolvenților din dual a fost de 46,22%, iar numai 27,73% s-au angajat în domeniul de pregătire. Aici se joacă, de fapt, adevărul din spatele discursului despre „noua clasă de specialiști”.

Dacă privim lucrurile mai larg, Iașul încearcă să lege dualul nu doar de liceu, ci și de un traseu mai lung, până la nivel universitar. Un exemplu este consorțiul AGRITECH, anunțat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” și partenerii săi, proiect finanțat prin PNRR cu peste 25 de milioane de euro pentru infrastructură de învățământ dual la Miroslava. Semnalul este important: orașul încearcă să construiască o rută completă de formare, de la școală profesională la specializări tehnice superioare, într-un moment în care companiile nu mai caută doar executanți, ci și tehnicieni capabili să lucreze cu procese, linii automatizate și tehnologii industriale tot mai sofisticate.

Pentru Iași, concluzia nu este nici triumfalistă, nici pesimistă. Da, se vede clar că în jurul învățământului dual se conturează o alianță între școli și companii, iar profilul calificărilor arată o mutare spre economie industrială modernă, mecatronică, farmaceutică și prelucrare asistată digital. Dar cifrele mai spun ceva: sistemul încă nu umple toate locurile și încă nu reușește să păstreze suficienți absolvenți exact în meseriile pentru care i-a format. Noua clasă de specialiști despre care se vorbește există, deocamdată, mai ales ca direcție strategică. Ca să devină realitate, dualul trebuie să câștige nu doar sprijinul companiilor, ci și încrederea elevilor, a părinților și, mai ales, dovada că după școală urmează un loc de muncă stabil și bine plătit. Clara DIMA