Iașul, între medicina de vârf și comunele fără medic

* deși municipiul Iași concentrează spitale mari, specialiști și servicii medicale de vârf, în unele comune din județ lipsa medicului de familie rămâne o problemă concretă * între excelența medicală din oraș și golurile de acces din rural, sănătatea continuă să depindă, pentru mulți ieșeni, și de locul în care trăiesc

OECD spune clar că România are dezechilibre geografice importante în accesul la sănătate. În 2023, 54% din populația țării trăia în mediul rural, unde accesul la îngrijiri și la nevoi de bază este mai limitat decât în urban. Tot datele citate de OECD arată că peste 90% dintre spitale și clinicile independente de specialitate sunt în orașe, iar 60% dintre cabinetele independente de medicină de familie sunt tot în urban. Cu alte cuvinte, harta serviciilor medicale nu se suprapune peste harta populației.

În județul Iași, această ruptură poate fi observată chiar în cifrele oficiale. Raportul de activitate al DSP Iași arată că asistența medicală primară era asigurată, la finalul anului 2024, de 386 de medici de familie, dintre care 207 în mediul urban și 178 în mediul rural. Diferența nu pare uriașă la prima vedere, dar distribuția lor în teritoriu spune mai mult decât totalul brut: în unele zone rurale, accesul rămâne fragil, iar în anumite comune lipsește chiar cabinetul de medicină de familie.

Localități fără medic de familie

Cea mai clară dovadă vine chiar din documentele oficiale publicate de DSP Iași privind zonele propuse pentru noi centre de permanență. Acolo apar explicit localitățile Cucuteni, Hărmănești, Răchiteni și Horlești ca localități fără medic de familie. În cazul zonei Ruginoasa, documentul menționează Hărmănești și Cucuteni; în zona Mircești apare Răchiteni; în zona Miroslava este indicată Horlești. Pentru locuitorii de aici, o consultație de bază, o rețetă, o trimitere sau un control simplu nu încep cu deschiderea ușii unui cabinet din comună, ci cu deplasarea în altă localitate.

Problema nu este doar una medicală, ci și una socială. România avea în 2024 una dintre cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană ale persoanelor care au spus că au avut nevoi medicale neacoperite din cauza costului, distanței până la servicii sau timpilor de așteptare. OECD arată că 6% dintre românii cu nevoi de îngrijire au raportat astfel de dificultăți, iar diferențele de venit agravează și mai mult accesul. Într-un județ mare și mixt precum Iașul, această combinație între distanță, bani și infrastructură poate face diferența dintre o problemă tratată la timp și una agravată prin întârziere.

Paradoxul Iașului este că județul poate fi, în același timp, vitrină a medicinei de performanță și exemplu de vulnerabilitate teritorială. Orașul tratează cazuri complexe și formează medici, dar în interiorul aceluiași județ există comunități pentru care primul contact medical rămâne un drum în plus. De aici și miza reală a subiectului: nu este suficient ca medicina de vârf să existe într-un centru universitar puternic, dacă accesul la medicina de bază rămâne inegal în teritoriu.

Dan DIMA