Iașul unește 30 de școli pentru copiii vulnerabili

Cel mai mare oraș al Moldovei devine unul dintre punctele importante ale unei rețele educaționale transfrontaliere care aduce împreună 30 de școli, 8 organizații neguvernamentale și 12 instituții din România și Republica Moldova. Proiectul vizează copiii aflați în situații de risc și promovează educația incluzivă, prin activități, mentorat și programe dedicate combaterii stigmatizării.

Asociația Salvați Copiii Iași și Asociația Obștească CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie au prezentat rezultatele intermediare ale proiectului „Across Borders Inclusive Education” – ABIE, o inițiativă transfrontalieră dedicată copiilor aflați în situații de risc. Proiectul urmărește consolidarea cooperării dintre școli, organizații neguvernamentale, instituții publice și specialiști din domeniul educației din România și Republica Moldova. Obiectivul principal este dezvoltarea unor practici educaționale incluzive, care să ajute copiii vulnerabili să rămână conectați la școală și la comunitate. În primul an de implementare, proiectul a dus la constituirea Rețelei Transfrontaliere pentru Educație Incluzivă, formată din 30 de școli, 8 organizații neguvernamentale și 12 instituții relevante din cele două țări.

1.584 de copii au participat la activități educaționale

Una dintre cele mai importante componente ale proiectului este programul „Gândește în afara stigmei”, prin care au fost organizate 133 de activități educaționale. La aceste activități au participat 1.584 de copii din România și Republica Moldova.

Proiectul include și programul „Indexul incluziunii”, care sprijină școlile în dezvoltarea unor practici mai deschise pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau pentru cei aflați în risc de marginalizare. În cadrul conferinței online au fost prezentate exemple concrete de aplicare a celor două programe, susținute de specialiști și cadre didactice din ambele țări.

Pentru profesori și specialiști, proiectul a inclus și o componentă amplă de formare și mentorat. Au fost organizate patru seminarii de formare, cu participarea a 108 specialiști și cadre didactice. De asemenea, au avut loc 38 de sesiuni de mentorat în cadrul programului „Gândește în afara stigmei” și 42 de sesiuni de mentorat pentru „Indexul incluziunii”.

Kiturile senzoriale ajung în școli din Iași, Vaslui și Botoșani

O direcție importantă a proiectului este dezvoltarea unui program educațional cu elemente senzoriale, gândit pentru a sprijini învățarea și incluziunea. În cadrul proiectului au fost achiziționate 15 kituri senzoriale pentru școlile partenere din România.

Până acum, 11 unități de învățământ din județele Iași, Vaslui și Botoșani au început implementarea activităților. Potrivit datelor prezentate, 128 de copii au participat deja la 16 sesiuni de grup.

Aceste activități sunt importante mai ales pentru copiii care au nevoie de metode adaptate de învățare și de contexte educaționale mai flexibile. Prin elementele senzoriale, școala poate deveni un spațiu mai accesibil pentru elevii care răspund diferit la metodele clasice de predare.

Specialiști din România și Moldova lucrează la un plan comun

Proiectul ABIE a inclus patru consultări regionale, la care au participat 125 de specialiști și cadre didactice din școli, instituții publice, organizații neguvernamentale și alte structuri implicate în sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Consultările au vizat județele Iași, Botoșani, Vaslui, Galați și municipiul Chișinău. Au fost organizate și două workshopuri transfrontaliere, în România și Republica Moldova, cu participarea a 57 de membri ai rețelei. În cadrul acestora a fost discutată elaborarea unei strategii și a unui plan comun de acțiune.

Implementarea planului este monitorizată prin întâlniri de lucru. Până acum au avut loc trei astfel de întâlniri: două online, cu 98 de participanți, și una la Chișinău, cu 23 de participanți. De asemenea, 10 reprezentanți ai instituțiilor membre ale rețelei din România au participat la o vizită de studiu în Republica Moldova, pentru schimb de experiență și preluarea unor modele de bună practică.

Clara DIMA