Alertă pe A7: Guvernul vrea să mute banii spre proiectele feroviare din vest!

* Guvernul vrea să mute banii din granturile destinate unor loturi din A7, de pe traseul Bacău–Pașcani, considerate problematice, pe segmentele feroviare Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea, aflate într-un stadiu mai avansat de execuție!

Autostrada Moldovei intră într-o zonă critică, iar România se află în fața unei decizii cu miză uriașă: salvarea miliardelor din PNRR sau asumarea unui eșec care poate lovi direct în cele mai importante proiecte de infrastructură din ultimii ani. Declarațiile făcute miercuri de ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, arată că două loturi ale Autostrăzii Moldovei A7, în zona Bacău–Pașcani, riscă să nu fie terminate până la termenul-limită impus de Comisia Europeană: 31 august 2026.

Este poate cel mai tensionat moment pentru infrastructura rutieră din România de la lansarea PNRR. În spatele șantierelor, utilajelor și promisiunilor politice se desfășoară acum o cursă contra cronometru, iar miza este colosală: dacă lucrările nu sunt finalizate și date în circulație la timp, România poate pierde finanțarea europeană nerambursabilă pentru aceste segmente de autostradă.

Guvernul încearcă acum o soluție de avarie, negociată direct cu Bruxelles-ul. Potrivit ministrului, autoritățile române încearcă să obțină acordul Comisiei Europene pentru un „switch” financiar spectaculos: banii din granturile destinate loturilor problematice de pe A7 să fie mutați către proiecte feroviare care avansează mai bine și care au șanse reale să fie terminate la timp. Este vorba despre segmentele feroviare Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea, aflate într-un stadiu mai avansat de execuție.

Practic, Guvernul încearcă să evite un dezastru financiar și să salveze fondurile europene înainte ca termenul-limită să expire. Situația este însă extrem de fragilă. Ministrul a recunoscut că există „semne de întrebare” serioase privind capacitatea constructorilor de pe A7 de a finaliza lucrările conform cerințelor Bruxelles-ului. Iar problema nu este una minoră.

Oficialul a explicat că fiecare zi de ploaie produce întârzieri masive pe șantierele de infrastructură rutieră. O singură zi de precipitații poate bloca lucrările pentru încă patru zile necesare tasării terenului și reluării operațiunilor. Cu alte cuvinte, calendarul PNRR depinde acum inclusiv de capriciile vremii.

Sub presiune se află și alte jaloane importante asumate de România prin PNRR. Printre ele, reducerea timpilor de deplasare pe calea ferată – obiectiv care încă ridică mari semne de întrebare – și introducerea taxării camioanelor în funcție de distanța parcursă. Acest ultim jalon ar putea fi totuși salvat până la finalul lunii august, potrivit estimărilor ministerului.

În culisele negocierilor cu Bruxelles-ul se joacă astfel o partidă uriașă. România încearcă să convingă Comisia Europeană să accepte flexibilizarea finanțărilor și mutarea fondurilor acolo unde lucrările pot fi finalizate la timp. Dacă Bruxelles-ul refuză, scenariul devine extrem de periculos: miliarde de euro pot fi pierdute, iar multe dintre proiectele considerate simboluri ale modernizării infrastructurii riscă să rămână blocate sau împinse în incertitudine.

Până la 31 august, fiecare zi va conta. Fiecare kilometru asfaltat va conta. Și fiecare decizie luată la București sau Bruxelles poate face diferența între salvarea fondurilor europene și unul dintre cele mai mari eșecuri administrative din ultimii ani. Daniel BACIU