Iaşul prinde podiumul național al colectării selective a deşeurilor

Iaşul este unul dintre oraşele fruntaşe în ceea ce priveşte implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere, rezultatele înregistrate la acest capitol în anul 2023 fiind cu adevărat remarcabile.

Afirmaţia aparţine ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, şi a fost făcută, luni, în cadrul Forumului Regional „Dezvoltarea Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor în Regiunea de Nord-Est- Provocări şi Oportunităţi de Finanţare”, care s-a desfăşurat la Iaşi.

Potrivit datelor oficiale prezentate în cadrul întâlnirii, la care au participat reprezentanţi ai administraţiilor locale din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi ai organizaţiilor de profil, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate (ADIS) Iaşi, anul trecut, cantitatea totală intrată în TMB a fost de 136.462 tone, faţă de 120.490 tone în anul 2022, reprezentând o creştere de 13%, cantitatea reciclabilă colectată selectiv a fost de 27.059 tone, faţă de 20.555 tone în anul 2022, (o creştere de 32%), în timp ce cantitatea trimisă spre reciclare s-a ridicat la 10.881 tone, faţă de numai 9.998 tone în anul 2022, respectiv o creştere de 9 %. „Încă de la preluarea mandatului, conceptul de Iaşi Mai Verde a fost o prioritate pentru noi şi mă bucur că în primii 4 ani am reuşit, împreună cu colegii noştri din judeţ şi mai ales cu primarii, să avem o colectare selectivă şi o reciclare foarte bună a deşeurilor. În acest moment, judeţul Iaşi se află în top 3 la nivel naţional în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurlor”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, Costel Alexe.

Un ministru nemulțumit

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor pare a fi nemulţumit de faptul că în România colectarea separată a deşeurilor se face în procent de 13%. „La Iaşi există, din informaţiile pe care le am eu, unul dintre puţinele centre de tratare mecano-biologică din România care şi funcţionează în parametri pentru care a fost proiectat. Şi astfel de centre ar trebui să existe în fiecare judeţ, pentru că, până la urmă, deşi sunt bani ce trebuie investiţi, deşi tratarea în sine este o activitate care costă, înainte de a fi depozitat, gunoiul trebuie tratat”, a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

Cu toate astea, în prezent, România are o procedura de infringement legată de lipsa tratării deşeurilor înainte de depozitare, pentru că în mare parte a ţării deşeurile sunt colectate mai mult sau mai puţin separat şi duse direct pe groapă. „România, din păcate, astăzi are o performanţă modestă, ca să folosesc un termen mai elegant, dar, de fapt, discutăm despre 13% colectare separată a deşeurilor. Cu alte cuvinte, 87% din cele 6 milioane de tone de gunoi pe care le producem anual, ajung, în cel mai bun caz, la gropile de gunoi”, a spus ministrul.

Comisia Europeană are deschise trei acţiuni de infrigiment împotriva României privind gestionarea deşeurilor, apelor şi reducerea emisiilor.

Practic, România face obiectul unei cauze de infringement legată de anumite depozite neecologizate, respectiv depozite de deşeuri municipale. El a arătat că mai sunt încă nouă astfel de depozite ce ar trebui închise. România are şi o procedură de infringement legată de lipsa tratării deşeurilor înainte de depozitare, pentru că în mare parte a ţării, deşeurile sunt colectate mai mult sau mai puţin separat şi duse direct pe groapă. „Acest lucru este inacceptabil, pentru că lipsa tratării înseamnă, pe de o parte, lipsa stabilizării biologice a acelor deşeuri, înseamnă disconfort olfactiv, înseamnă poluare şi înseamnă nişte resurse preţioase care ajung în groapa de gunoi în loc să ajungă în fabricile de reciclare. Aici sunt judeţe cu o performanţă mai bună şi judeţe cu o performanţă mai proastă, ca să dăm un exemplu, pentru că suntem la Iaşi”, a explicat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Tehnologizarea societăţilor de salubritate şi educaţia populaţiei, printre soluții

Pentru a scăpa de cele trei cauze de  infringement este nevoie nu doar de implicarea autorităţilor, tehnologizarea societăţilor de salubritate, cât şi de educaţia populaţiei. „Credem că noi ne-am făcut şi ne facem datoria din această perspectivă, mai ales că şi compania noastră am văzut-o premiată la sfârşitul anului trecut tocmai pe un proiect care vizează selectarea deşeurilor şi recuperarea lor în vederea valorificării. Plătim, ca orice entitate şi ca orice cetăţean din România, taxa de infringement care am văzut că s-a adăugat din nou şi care este într-adevăr un efort destul de mare. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut, plecând chiar de la educaţie şi mergând foarte atent spre mediul rural, unde mai sunt multe lucruri de făcut. Eu cred că România nici nu a procedat corect atunci când şi-a impus anumite sarcini prin tratatul de aderare. Trebuia să ţină cont foarte mult de felul în care noi am fost educaţi, de mentalitatea noastră, de faptul că noi încă mai punem murături pe care le aruncăm la tomberon primăvara şi multe, multe alte lucruri care ţin de specificul nostru naţional. Mai avem şi câteva neajunsuri în ceea ce priveşte tehnologia”, a spus primarul Mihai Chirica. Laura RADU, Edi MACRI