În agricultura Iașului au intrat peste 40 de milioane de euro, dar profitul se pierde pe drum

* fermierii din Iași au primit peste 41 de milioane de euro prin APIA, iar cooperativele locale au accesat proiecte de milioane de euro prin AFIR * cu toate acestea, produsul local rămâne adesea blocat între materia primă, vânzarea de sezon și lipsa unui brand puternic * miza este obținerea de profit prin asociere, procesare, IT și lanțuri scurte de vânzare

În agricultura Iașului au intrat bani mulți, dar profitul real nu rămâne întotdeauna la cei care produc. Pentru campania 2025, APIA Iași a autorizat la plată 41,7 milioane de euro pentru fermierii din județ. Din această sumă, 27 de fermieri cu peste 1.000 de hectare fiecare au primit 6,5 milioane de euro, iar peste 14.300 de fermieri cu suprafețe de până la 500 de hectare au primit 29,1 milioane de euro.

Cifrele arată că agricultura ieșeană are greutate economică. Problema este însă felul în care banii se transformă în valoare adăugată. Grâul vândut ca materie primă, laptele dat mai departe fără procesare, mierea vândută ocazional la târg sau legumele livrate prin intermediari aduc venituri limitate. Profitul cel mare apare, de regulă, mai târziu: în procesare, ambalare, distribuție, branding, marketing și vânzare digitală.

De la marfă de tarabă, la brand local

Nu este vorba despre cumpărături făcute din milă pentru producătorul local, ci despre un model economic în care fermierul, consumatorul, orașul, cooperativele și firmele de IT câștigă împreună. Produsul local nu mai poate fi tratat doar ca marfă de tarabă. El trebuie transformat în brand, poveste, abonament, pachet, experiență și produs vandabil tot anul.

Iașul are deja câteva exemple care arată direcția. AFIR a aprobat proiecte de peste 4 milioane de euro pentru cooperative agricole din județ, prin componenta dedicată formelor asociative. Solgrana Cooperativă Agricolă are un proiect de 1,3 milioane de euro pentru utilaje și echipamente. În 2024, cooperativa a raportat o cifră de afaceri de 6,57 milioane de lei. Cooperativa Agricolă de Gradul II Agricola, din Ion Neculce, are un proiect AFIR de 3 milioane de euro, iar în 2023 figura cu o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de lei.

Totuși, utilajele și suprafețele mari nu sunt suficiente dacă produsul pleacă mai departe fără identitate. Următoarea miză este procesarea. Prin intervenția DR-23 din Planul Strategic 2023–2027, AFIR finanțează investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole. Sprijinul poate ajunge la 10 milioane de euro pentru proiecte noi în panificație și la 3 milioane de euro pentru alte investiții.

Iașul are deja o bază de produse și producători locali. Direcția pentru Agricultură Județeană Iași publică lista produselor tradiționale atestate din județ, iar în ghidurile locale apar nume precum Acrișoru, Asociația pomicolă Hilița, Delicii de Prisăcani, Dulce Plai, Prisaca Bârnova, Magazia Morăriței sau Ograda cu Legume. Sunt nuclee din care se poate construi o piață locală mai puternică, dacă produsele sunt legate de ambalaj, fotografie, poveste, vânzare online și distribuție coerentă.

Un exemplu relevant este Magazia Morăriței, asociată cu pâinea cu maia atestată tradițional. În zona apicolă, producători precum Prisaca Bârnova sau Stupina Bio Taină Vie arată potențialul mierii și al produselor apicole. Nu produsul lipsește, ci infrastructura prin care acesta ajunge constant la client: magazin online, plăți, livrare, abonamente, etichete cu QR code, trasabilitate și campanii pentru consumatori fideli.

Există și proiecte care merg spre lanțuri scurte de aprovizionare. „Piața locală Iași Sud-Est”, finanțată prin FEADR și PNDR, urmărește comercializarea produselor membrilor pe piața locală, prin cooperare între actorii din lanț. Modelul este simplu: mai puțini intermediari, distanță mai mică între producător și cumpărător, bani mai mulți rămași în comunitate.

Aici poate interveni IT-ul ieșean. Orașul are specialiști care pot construi platforme, magazine online, aplicații de livrare, hărți ale producătorilor, baze de date, sisteme de gestiune, campanii digitale și instrumente de analiză. Pentru un producător singur, toate acestea sunt scumpe. Pentru o cooperativă sau o rețea locală, devin accesibile.

Dan DIMA