* semințe tratate cu plasmă non-termică pentru a obține germeni cu valoare nutritivă mai mare, resturi de fructe și legume transformate în antioxidanți și ingrediente pentru alimente funcționale sau tehnologii prin care ceea ce astăzi numim „deșeu” poate reveni în circuitul economic * în laboratoarele Universității de Științele Vieții din Iași se lucrează deja la câteva dintre soluțiile care ar putea schimba felul în care producem și consumăm hrana

Mâncarea viitorului nu înseamnă neapărat carne crescută în laborator sau pulberi care înlocuiesc prânzul. La Iași, cercetătorii testează o direcție mult mai apropiată de alimentele obișnuite: cum să le facă mai bogate în compuși benefici, cum să folosească tehnologii noi fără tratamente termice agresive și, mai ales, cum să recupereze ceea ce industria alimentară aruncă astăzi.

Semințe tratate cu plasmă pentru alimente mai valoroase

Unul dintre cele mai neobișnuite proiecte derulate la Facultatea de Horticultură a USV Iași are un titlu care pare desprins dintr-un laborator al viitorului: „Stimularea potențialului nutraceutic al germenilor vegetali utilizați ca alimente funcționale pe baza procesării semințelor în plasmă non-termică”. Proiectul este derulat în perioada 2025–2026.

Miza este importantă. Germenii vegetali sunt deja consumați pentru concentrația lor de vitamine și compuși bioactivi, iar cercetătorii încearcă să afle dacă tratarea semințelor cu plasmă non-termică poate amplifica această valoare fără utilizarea temperaturilor ridicate.

În termeni simpli, tehnologia încearcă să „stimuleze” materia vegetală înainte ca aceasta să ajungă aliment.

Este unul dintre domeniile care ar putea deveni tot mai importante pe piața alimentelor funcționale – produse consumate nu doar pentru aportul caloric, ci și pentru efectele asociate anumitor substanțe bioactive.

Din gunoiul fabricii de suc, ingrediente pentru alte alimente

O a doua direcție de cercetare pornește de la o problemă uriașă a industriei: ce facem cu resturile?

Cercetători ai USV Iași au fost implicați într-un proiect dedicat reutilizării totale a deșeurilor de fructe și legume rezultate din producția de suc. Ideea urmărită este recuperarea pigmenților și antioxidanților care pot fi utilizați ulterior în alimente funcționale, dar și obținerea unor biomateriale.

Cu alte cuvinte, coaja, pulpa sau resturile vegetale care altădată reprezentau o cheltuială pentru producător pot deveni materie primă.

Este una dintre marile schimbări pe care industria alimentară încearcă să le urmărească: nu doar reciclarea ambalajului, ci recuperarea valorii din aliment înainte ca acesta să fie declarat deșeu.

Pigmenți și antioxidanți recuperați din resturile vegetale

Direcția este cu atât mai interesantă cu cât reziduurile de fructe și legume nu sunt lipsite de valoare biologică. În multe situații, tocmai cojile, semințele sau pulpa rămasă după procesare conțin pigmenți naturali și compuși antioxidanți.

Proiectul în care sunt implicați cercetători ai USV Iași vorbește explicit despre utilizarea acestora pentru alimente funcționale și biomateriale.

Asta poate deschide, în perspectivă, o piață interesantă pentru procesatorii din industria alimentară: un produs secundar care acum costă bani pentru a fi eliminat ar putea căpăta valoare comercială.

Deșeurile alimentare devin resursă de cercetare

Valorificarea resturilor vegetale nu apare izolat în preocupările universității. În cadrul Facultății de Horticultură există competențe de cercetare declarate inclusiv în zona valorificării deșeurilor vegetale, controlului calității produselor alimentare și procesării produselor horticole.

Centrul de Cercetări Horticole al USV Iași menționează, de asemenea, proiecte de valorificare inteligentă a deșeurilor industriei agroalimentare.

Această abordare schimbă inclusiv sensul cuvântului „deșeu”. Într-o economie alimentară circulară, restul unei fabrici poate deveni ingredientul alteia.

De la insecte la germeni și resturi de fructe

La Iași, cercetarea alimentară începe astfel să atingă domenii care, în urmă cu numai câțiva ani, păreau exotice: chitosan obținut din insecte, stimularea proprietăților unor alimente prin plasmă non-termică, recuperarea antioxidanților din resturi vegetale sau transformarea subproduselor industriei în materii prime noi.

Nu toate aceste cercetări înseamnă că vom găsi mâine produsele pe raftul supermarketului. Unele sunt etape experimentale, iar trecerea de la laborator la producția industrială depinde de rezultate, costuri, reglementări și interesul companiilor.

Dar direcția este deja vizibilă: mâncarea viitorului va fi probabil mai puțin despre inventarea unor alimente complet noi și mai mult despre folosirea inteligentă a resurselor pe care astăzi le avem deja.

Iar o parte dintre aceste experimente se fac chiar la Iași. Clara DIMA