Masa de Paște 2026. Cele mai întâlnite meniuri de pe mesele ieșenilor, de la drob și ouă roșii la friptură și pască

În fiecare an, masa de Paște devine un adevărat reper al sărbătorii, iar în multe case pregătirile încep cu câteva zile înainte. Chiar dacă obiceiurile diferă de la o regiune la alta, există câteva preparate care revin aproape invariabil în meniul românilor și care definesc această zi.

Pe primul loc se află, aproape fără excepție, ouăle roșii, simbol al Învierii și al vieții biruitoare asupra morții. Ele sunt prezente pe orice masă de Paște, fie că sunt vopsite simplu, în roșu tradițional, fie decorate modern, în culori și modele elaborate. Gestul ciocnirii ouălor este unul dintre cele mai răspândite ritualuri pascale și păstrează o încărcătură simbolică puternică.

Un alt preparat emblematic este drobului de miel, considerat de mulți gustarea clasică a acestei sărbători. Pregătit din organe de miel, verdeață din belșug, ceapă verde, mărar, pătrunjel și ouă, drobul rămâne unul dintre cele mai întâlnite feluri de pe mesele românilor. În ultimii ani, în multe familii au apărut și variante alternative, precum drobul de pui, de curcan sau chiar de ciuperci, semn că tradiția se adaptează preferințelor moderne, fără să dispară.

În meniurile tradiționale apare frecvent și borșul sau ciorba de miel, preparat mai ales în familiile care păstrează obiceiul de a găti integral mielul pentru Paște. Acrișoară, cu leuștean și multă verdeață, această ciorbă este pentru mulți gustul clar al copilăriei și al prânzului pascal de altădată.

La felul principal domină friptura de miel, considerată de mulți piesa centrală a mesei. În unele zone, ea este înlocuită sau completată de friptură de porc, pui ori curcan, mai ales acolo unde preferințele familiei s-au schimbat, iar mielul nu mai este alegerea principală. Totuși, chiar și în aceste cazuri, masa păstrează ideea de preparat consistent, festiv, menit să adune toată familia în jurul aceleiași mese.

Pe lângă preparatele din carne, multe mese de Paște includ și aperitive reci, precum brânzeturi, ridichi, ceapă verde, salată verde, legume de sezon, șuncă, mușchi file sau diverse rulade și platouri festive. În ultimii ani, tot mai multe familii încearcă să echilibreze meniul greu cu elemente mai ușoare, pentru a evita excesele specifice sărbătorii.

La capitolul desert, cele mai întâlnite preparate rămân pască și cozonacul. Pasca, cu brânză dulce și stafide sau în variante mai noi, cu ciocolată ori smântână, ocupă un loc aparte în tradiția pascală. Cozonacul completează masa festivă și rămâne desertul care nu lipsește aproape niciodată, indiferent de regiune sau de statutul social al familiei.

În multe case, meniul de Paște este completat și de salată boeuf, sarmale, prăjituri de casă, semn că sărbătoarea a devenit și un amestec între tradiția veche și obiceiurile culinare mai noi. Astfel, masa pascală nu mai este doar una strict ritualică, ci și una care reflectă schimbările din stilul de viață al familiilor.

De fapt, cele mai întâlnite meniuri de Paște spun mai mult decât o simplă listă de preparate. Ele arată cum românii încearcă să păstreze un nucleu de tradiție — ouăle roșii, drobul, pasca, cozonacul — dar și cum adaptează totul la gusturile, sănătatea și ritmul vieții de azi. În multe familii, Paștele nu mai înseamnă mesele excesive de altădată, ci mai degrabă o întoarcere la preparatele cu semnificație, la întâlnirea cu cei dragi și la bucuria simplă a unei zile care se trăiește împreună.