* statul reia digitalizarea școlilor cu un proiect de aproape jumătate de miliard de lei * platforma va reuni catalogul electronic, examenele, dosarele elevilor și evidența profesorilor, dar ar urma să fie gata abia în 2029

Ministerul Educației pornește construcția unei platforme digitale naționale care va concentra aproape toate informațiile din școlile românești. Investiția are o valoare totală de 472,85 milioane de lei, dintre care aproximativ 354,4 milioane de lei reprezintă finanțare europeană.

Proiectul poartă denumirea oficială de Sistem Integrat de Management al Informațiilor în Educație – SIMIE și ar trebui implementat în 36 de luni. În limbajul folosit de elevi, profesori și părinți, principala sa componentă va fi catalogul electronic național. În realitate, sistemul va fi mult mai amplu și va administra aproape întregul traseu școlar.

Notele, absențele și examenele ajung în aceeași platformă

Noul sistem va reuni datele despre elevi, profesori, școli, planuri de învățământ, înscrieri și examene. Va include catalogul electronic, portofoliul educațional digital al fiecărui copil, evidența personalului, administrarea evaluărilor naționale și gestionarea financiară a unităților de învățământ.

Platforma ar urma să integreze aplicații folosite acum separat, precum SIIIR și EDUSAL. Ministerul promite că informațiile vor fi introduse o singură dată și reutilizate în întregul sistem, fără ca secretariatele și profesorii să completeze aceleași tabele în mai multe locuri.

Sistemul va urmări inclusiv parcursul elevilor, rezultatele la examene, absenteismul și riscul de abandon școlar. Datele vor putea fi analizate la nivelul fiecărei școli, al județelor și al întregii țări.

Promisiunea este reducerea birocrației. Riscul este ca hârtiile să fie înlocuite de formulare digitale, dacă aplicațiile nu vor comunica între ele sau dacă platforma centrală va funcționa greoi.

Adservio cere o piață deschisă

Alexandru Holicov, fondatorul companiei ieșene Adservio, susține că Ministerul Educației trebuie să controleze datele și standardele, dar nu să oblige toate școlile să folosească aceeași aplicație.

El propune construirea unui hub național și a unui sistem public de conectare prin care furnizorii autorizați să transmită datele către minister. Școlile și-ar putea alege platforma, iar statul ar primi în timp real informațiile de care are nevoie.

Un asemenea model ar păstra competiția dintre companii și ar obliga furnizorii să își actualizeze permanent serviciile. În cazul unei singure platforme obligatorii, avertizează reprezentanții pieței private, există riscul ca sistemul să devină rigid și depășit la numai câțiva ani după lansare.

Teona SOARE