Descoperire care ar putea schimba tratamentul diabetului

O echipă de cercetători din Statele Unite a identificat o microproteină necunoscută până acum, care ar putea explica de ce anumite persoane dezvoltă diabet zaharat de tip 2 și ar putea sta la baza unor tratamente personalizate în viitor.

Studiul, realizat de cercetători de la University of Southern California (USC), mută atenția asupra unei zone a genomului care până acum a fost puțin explorată: ADN-ul mitocondrial.

Spre deosebire de majoritatea cercetărilor genetice, care analizează ADN-ul din nucleul celulei, oamenii de știință au investigat ADN-ul mitocondriilor – structurile responsabile de producerea energiei celulare. Acolo au descoperit o microproteină nouă, denumită MENTSH, care pare să joace un rol important în reglarea metabolismului glucozei.

O singură modificare genetică poate opri producerea proteinei

Analiza a inclus peste 15.000 de adulți și a identificat o variație genetică (SNP) care împiedică sinteza microproteinei MENTSH.

Această modificare elimină chiar semnalul genetic care pornește producerea proteinei. Fără MENTSH, mecanismele prin care organismul răspunde la insulină par să fie afectate, ceea ce poate crește riscul apariției diabetului zaharat de tip 2.

Cercetătorii au observat că această variantă genetică este mai frecventă în rândul populațiilor indigene din America și este prezentă la aproximativ 20% dintre persoanele de origine mexicană sau mexicano-americană.

Cum funcționează noua microproteină

MENTSH influențează diferit principalele țesuturi implicate în metabolism.

În mușchi, proteina stimulează activitatea enzimei AKT, una dintre cele mai importante componente ale mecanismului prin care insulina permite pătrunderea glucozei în celule.

În schimb, în țesutul adipos, aceeași cale este redusă, combinație care, potrivit autorilor, pare să favorizeze un metabolism mai eficient.

Rezultate promițătoare la animale

Experimentele realizate pe șoareci cu obezitate și diabet au oferit rezultate încurajatoare.

Animalele tratate cu MENTSH sau cu versiuni modificate ale acesteia au prezentat o sensibilitate mai bună la insulină, o reducere a creșterii în greutate în cazul unei diete bogate în grăsimi, o îmbunătățire a funcționării metabolismului.

Specialiștii subliniază că sunt necesari ani de cercetare pentru a demonstra că o astfel de terapie este sigură și eficientă la oameni.

Dacă rezultatele vor fi confirmate în studiile clinice, persoanele purtătoare ale variantei genetice care împiedică producerea MENTSH ar putea fi identificate prin teste genetice și ar putea beneficia de terapii adaptate profilului lor genetic.

Acesta este unul dintre principiile medicinei personalizate: tratamente concepute în funcție de particularitățile genetice ale fiecărui pacient, nu după modelul „un singur tratament pentru toți”.

Pentru moment, descoperirea reprezintă un pas important în înțelegerea mecanismelor genetice implicate în diabetul zaharat de tip 2 și oferă o nouă direcție de cercetare pentru dezvoltarea unor terapii inovatoare împotriva diabetului și obezității. Nicoleta ZANCU