Moldova pierde dramatic lupta pentru noua generație de antreprenori!

Statisticile oficiale privind PFA-urile, întreprinderile individuale și familiale active la 31 martie 2026 arată o realitate care devine tot mai greu de ignorat: în timp ce marile centre economice ale României atrag tineri și investiții, în multe județe din estul țării antreprenoriatul îmbătrânește accelerat, iar generația care ar trebui să preia economia locală dispare încet dintre inițiatorii de afaceri.

Datele sunt uriașe și relevatoare. România avea la finalul primului trimestru din 2026 aproape 460.000 de PFA-uri și întreprinderi individuale sau familiale active, cu peste 490.000 de titulari și membri. Însă ceea ce șochează este structura pe vârste: doar 11,95% dintre antreprenori au sub 29 de ani, în timp ce aproape 40% au peste 50 de ani.

Iar în Moldova fenomenul este și mai vizibil.

Iașul rămâne, fără dubiu, motorul antreprenorial al întregii regiuni. Cu 18.001 PFA/II/IF active și peste 19.265 de titulari sau membri, județul se detașează clar de restul Moldovei și se apropie de marile centre economice ale țării. Practic, Iașul concentrează aproape o treime din antreprenoriatul individual din regiunea istorică Moldova.

Mai important însă este profilul generațional. Spre deosebire de multe alte județe din estul țării, Iașul încă păstrează o bază relativ solidă de tineri antreprenori: 12,85% dintre titulari au sub 29 de ani, aproape 24% sunt în categoria 30–39 de ani, segmentul dominant este cel 40–49 de ani, cu 26,42%, doar 14,7% au peste 60 de ani.

Aceste cifre confirmă ceea ce economiștii spun de ani întregi: Iașul este singurul mare pol regional din Moldova care reușește să genereze constant antreprenori noi, alimentați de universități, IT, servicii, freelancing și economia digitală.

Orașul universitar produce încă un flux important de inițiativă economică, iar ecosistemul tehnologic și creativ începe să schimbe structura tradițională a afacerilor mici. Tot mai mulți tineri aleg activități independente în IT, consultanță, marketing, arhitectură, design, educație, sănătate sau industrii creative.

Dincolo de granițele Iașului, imaginea devine mult mai sumbră

În Vaslui, doar 7,97% dintre titularii de PFA au sub 29 de ani. În schimb, aproape jumătate dintre antreprenori au peste 50 de ani. Practic, economia micilor afaceri din județ este susținută de generații apropiate de pensionare.

La Botoșani, situația este aproape la fel de îngrijorătoare. Deși județul are peste 8.000 de forme active de antreprenoriat individual, doar 9,75% dintre titulari sunt tineri sub 29 de ani, în timp ce segmentul dominant este cel 50–59 de ani, cu peste 27%.

Suceava, unul dintre județele cu un potențial economic și turistic uriaș, se confruntă și ea cu o îmbătrânire accelerată a antreprenoriatului. Aproape 47% dintre titulari au peste 50 de ani, iar tinerii reprezintă sub 10% din total.

În Neamț, tabloul este similar: categoria dominantă este 50–59 de ani, iar aproape 20% dintre antreprenori au peste 60 de ani.

Bacăul, altădată unul dintre marile centre economice ale Moldovei, arată și el semne evidente de stagnare generațională. Segmentul tinerilor antreprenori rămâne redus, iar grosul economiei independente este susținut de persoane trecute de 40 sau 50 de ani.

În realitate, cifrele spun povestea unei regiuni care încearcă disperat să supraviețuiască economic în condițiile unui exod masiv al forței de muncă tinere.

Mii de tineri din Moldova aleg anual să plece spre București, spre Cluj, Timișoara, Brașov sau direct în străinătate.

Cei care rămân evită adesea antreprenoriatul clasic din cauza birocrației, instabilității fiscale, accesului dificil la finanțare și lipsei infrastructurii moderne.

În acest peisaj, Iașul apare ca o excepție spectaculoasă și aproape singulară. Orașul continuă să atragă studenți, freelanceri, startup-uri și investiții în servicii și tehnologie, devenind treptat un adevărat „magnet economic” pentru întreaga regiune.

Nucleul economiei independente a Iașului, susținut de generația matură

Totuși, chiar și în Iași există un semnal de alarmă uriaș: cea mai numeroasă categorie de antreprenori este deja cea 40–49 de ani. Cu alte cuvinte, nucleul economiei independente din județ este susținut de generația matură, nu de cea tânără.

Iar acest lucru ridică semen de întrebare asupra celor care vor ține în viață economia locală după retragerea actualei generații de antreprenori.

Statisticile ONRC arată că Moldova intră într-un moment critic. Fără infrastructură mare, fără autostrăzi finalizate, fără investiții masive și fără politici reale pentru stimularea antreprenoriatului tânăr, regiunea riscă să piardă exact resursa care îi poate schimba destinul economic: oamenii activi și curajoși.

În timp ce Bucureștiul și marile centre din vestul țării întineresc economic, o mare parte a Moldovei îmbătrânește antreprenorial sub ochii tuturor.

Iar Iașul, deși rezistă și conduce detașat regiunea, pare tot mai mult o insulă economică într-o Moldovă care se golește lent de tineri, idei și inițiativă.

Daniel BACIU