Monumentul funerar al domnitorului Ghica Vodă, în pericol

* săpăturile au scos la iveală elemente din vechea Curte Domnească, însă descoperirile nu sunt considerate, până în prezent, un motiv pentru mutarea monumentului într-o altă locaţie * este necesară însă o descărcare arheologică, astfel încât lucrările să poată continua

Monumentul funerar dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, ar putea fi finalizat în primăvara anului viitor. Lucrările au scos la iveală vestigii ale vechii Curţi Domneşti. Primarul crede că descoperirile arheologice nu impun, deocamdată, schimbarea amplasamentului.

Proiectul construirii monumentului funerar şi a statuii dedicate lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei, continuă, în ciuda întârzierilor provocate de descoperirile arheologice. În timpul săpăturilor au fost găsite vestigii ale vechii Curți Domneşti, iar acum specialiştii analizează fiecare descoperire pentru a permite continuarea lucrărilor. „După o lungă şi grea suferinţă, aş putea spune, aproape ca într-un necrolog, pentru că l-am plimbat în prea multe locaţii, se lucrează, se sapă, se găsesc vestigii. Nici nu ne aşteptam să fie altfel, în condiţiile în care Iaşul este un oraş istoric, cu o istorie foarte bogată”, a declarat primarul Mihai Chirica.

Potrivit acestuia, sunt întocmite rapoarte zilnice şi sunt căutate soluţii pentru ca proiectul să nu mai fie amânat. Obiectivul este ca monumentul funerar să fie realizat cel târziu în primăvara anului 2027.

Deşi săpăturile au scos la iveală elemente din vechea cetate, descoperirile nu sunt considerate, până în prezent, un motiv pentru mutarea monumentului într-o altă locaţie. Este necesară însă o descărcare arheologică, astfel încât lucrările să poată continua. „Nu sunt vestigii care să presupună schimbarea locaţiei. Nu arată continuitatea unor construcţii care ar trebui redescoperite în totalitatea lor, dar sunt elemente de istorie care trebuie aduse la lumină”, a explicat şeful Palatului Roznovanu.

Acesta a subliniat că descoperirile arheologice reprezintă şi o oportunitate de a recupera o parte din istoria oraşului, inclusiv informaţii despre configuraţia vechii cetăţi şi evoluţia acesteia în secolele XV şi XVI. „Cred că este bine şi ca lecţie de istorie, dar şi ca provocare pentru noi, ca autoritate publică locală. Nu evităm contactul cu istoria, ci, dimpotrivă, încercăm să o aducem la lumină şi să o oferim generaţiilor viitoare”, a mai declarat acesta. Laura RADU